Acolo unde
lacrima ’i scăpat
ura naște, se-ncunună
are văluri,te orbește, ademenește
Ușor
te scurgi pe trepte nevăzute
ducând cu tine umilințe, răutăți,
chipuri și chiar
s-au închis petalele…
roua grea și furioasă le-mbăiază,
arbori falnici crengile își pleacă,
vântul șuieră, bocește,
frunzele aspre și uscate, le oferă o ultimă atingere,
e delicată.
șoapte
Moș Crăciun e un communist
ce are un fetiș
hornul pare să-l atragă
strâmt
adânc
iar când termină de împărțit
în loc de țigară
dă iama în cămară
ca și sacul de cadouri, fără fund și
agasant limbric
festonat
dă târcoale și înoată în imensa-mi intelectualitate,
orificiu terminal al intestinului canal,
ce comunică cu plebea.
turma, gloata se-adună
ling
au muște la
cerul i se scurge-n ochi
o mare de foc îi vânează spiritul
infinitul zilnic îl invocă
gândind la limitata-i ființă
rozariul oportunității
n-a-nvățat să-l mânuiască.
l-a născut și
nu s-a
Mă înec în sare.
Gândesc printre șoapte:
ce pustiu este-n odaie...
Dintr-o filă de album
înconjurat de stele,
senin,
un călător în timp,
din visul meu pitit,
se ridică,
mă cuprinde
și
Gri și palidă,
două mâini și…
nu sunt sigură ce este,
mă cheamă la judecată.
Așează-te să-ncepem.
Sunt zăpăcită și,
ici și colo, amintiri...
viața toată mi s-arată
frumoasă și-ntr-o
Nici o piatră de mormânt
sau monument nu-și are scrijelit numele lor,
sunt uitați,
din pântec alungați,
de la sân scăpați,
nu au mamă
și nici tată:
sunt sufletele micilor copii
Depresia,
prăbușire a dispoziției bazale
cu actualizare a trăirilor triste,
amenințătoare.
Garnisită cu lentoare în gândire și mișcare,
fără apetit sexual sau alimentar,
ești iritat și
Baia,
o streșină crăpată și o coajă de săpun.
Oglinda
e puțin ciobită
nu-și privește ochii
să nu se recunoască.
Se strecoară sub un stâlp
și-și întinde bine
osânza vișinie peste
Frunze moarte-naripate,
crengi îmbrățișate,
lună, nori și ploaie,
câini și oameni în așteptare,
numai unul stă de sapă
din mormântu-i să o scoată.
Părul negru se revarsă
peste fața-i tot
Pe tărâmul meu,
cândva așa înfloritor,
Dracul suge tot până la oase.
Bat la uși, privesc pe la ferestre,
Când ce-mi văd ochii?
doar fețe sperioase,
supte,
stoarse,
fără viață.
Dracu-și
Și-a fost să fie el,
și-a fost să fie tată.
Totul era bine, și-a avut o fată.
Și-a fost să vină iarna…
și-a fost să fie greu:
S-antâmplat ca ea să îl găsească, într-o hală mare pe ciment