Roxana Sonea

Da, sunt savuroase aceste episoade. Dialogul e foarte bun. E natural, e amuzant, etc. Sună a Seinfeld autohton într-adevăr, dar așa, citind, mă gândeam că autorul oferă suficiente indicații scenice ca să se poată juca și ca piesă de teatru. Eu m-aș duce să văd așa o piesă.

Câteva typos-uri.
- o ceață te toamnă
- Micăle își mișcă fundul unduitor spre bar.
Uh, asta a fost intenționată? Micăle, fund unduitor, valahii violați, minore și majore... una după alta. Hm. :))

Mai vin. :)

Parca-s inceputurile lui Dan Brown.
Imi plac prozele cu subiect religios care nu urmaresc orbeste dogme existente si incearca sa faca din Dumnezeu ceva logic, ceva palpabil, ceva plauzibil (nu fecioara insarcinata si stele calauzitoare, etc. nu-s atee, si nu vreau sa pornesc o disputa religioasa, departe de mine, comentez textul).

Din punctul asta de vedere, ok, e o idee buna.
Forma lasa insa de dorit. E vorba virgulele acelea (inteleg, ai vrut ruperi de ritm dar nu-s fericite), unele expresii si as scoate nota din final. E un site de literatura, sus scrie proza, poti scrie ce vrei tu: cum l-a omorit Irod pe Iisus, dar au avut grija altii sa inlocuiasca copilul sa nu dea istoria peste cap, cum...orice-ti trece prin cap dar poate fi entertaining. Stii povestea Versetelor satanice ale lui Rushdie? :)

Spor la scris, sper sa revii pe text.

Theo,
iti dau binete de trecere, bun si loial cititor al typos-urilor mele. crin trademark. O sa incerc sa le depistez si anihilez. Multumesc de comentariu si te-astept, sa ma tragi de maneci, sa ne dumirim cum e cu verbele, cu emotiile, de-astea. :)

Petru,
sa te-auda cineva acolo sus. La asta ma gandeam azi in drum spre facultate, daca e posibil sa faci doua lucruri bine deodata. Dar daca Barbu a fost matematician... poate. Nu?:) Romanul... nu ma speria, hai sa zicem ca nu e necesar, uite ce bine ma pricep sa fac un rezumat. Poate intr-o zi, cu multi neuroni intinsi la soare, o sa se intample. Ma bucur de trecere, e prima data cred. :)

Dan,
ai dreptate cu impartirea atunci cand este vorba de un roman-serial-online. Trebuie facuta pisihologia cititorului online. Aici nu e un roman (iar ma ia cu fiori), e o povestire care s-a cam intins, si-am impartit-o in trei bucatele. Un final palpitant pentru partea aceasta n-am, desi avand in vedere ca suntem online, n-ar fi stricat. N-am gandit-o ca un serial deloc, am gresit. :) dar ma bucura trecerea ta, mai ales ca e atat de serioasa, cand in paginile tale caut umor.

Va multumesc de pareri, aprecieri si sfaturi. :)

Calin:)
...(mai are sens să tot repet cum mă bucur?) Îți mulțumesc de imbold, din nou. Îți răman tare datoare.
Ai spus niște lucruri foarte frumoase în comentariu, sper să le iau cu mine si să le regăsești în textele viitoare. Știi, ștacheta. Te aștept mereu cu emoție și cu frică, ești un cititor atent.

Amelia,
mulțumesc de trecere și de comentariu, sper să mai calci ...în textele mele. :)

Atropaa!
îți dai seama că e onoarea mea să treci pe-aici cu un asemenea comentariu. Ești unul dintre puținii autori care reușește mereu să mă binedispună, iar o lectură plăcută nu-i așa ușor de oferit. Lady, thank you for passing, și lasă, te rog, un șiret de dialog savuros cum numai pe la tine găsesc. :) Mulțumesc de aprecieri, înseamnă mult.

vă mulțumesc :)

E bun, bun, dialogul :)Sa nu mai zic ca nu-mi inchipuiam ce le trece oamenilor prin cap cand fac ceva pe institutiile publice. Oricum, prin spital fiind, auzit cateva povesti cu organele:

O studenta ii punea, in fata examinatorului si colegilor, o sonda urinara unui tigan, si se chinuia, si tragea de.., si tiganul burtos, negru, mustacios, intr-un sfarsit ii spune: \"lasa, domnisoara, ca de-acu` sta singura.\" :))))

Ma bucur totusi ca m-am lamurit cu organele, fiind la medicina, o sa am nevoie, si-acum, cum ma duc io la spital daca n-am prostata?!

O si superba, belladono! :)

asta da text de Craciun! :) Am citit si textul Bellei deci stiu de unde pleaca, dar oricum, e o orchestra de hohote pe aici. :)) Ca nu zic instrumente, ca ui, ce iese! :))

Bravo! :) Trazneste site-ul asta de umor.

multumesc, domnule Traista.:) Mai ales venind din partea dumneavoastra.

Am citit ultima parte din Onoarea hotilor de cai, si cred ca nu puteti traduce in ritmul in care mi-ar place mie sa apara urmatoarele parti! Succes astfel la traducere, si ne mai citim. Trecerile dumneavoastra ma onoreaza.:)

Am deschis textul si m-a prins imediat, e bine scris insa parca ii lipseste ceva, un punct culminant, parca e o poveste fara sfarsit, mai urmeaza ceva?:) Mi-ar place sa vad un moment hotarator, o reintalnire cu acel coleg, sau chiar cu Norica. Un conflict exterior care sa-l rezolve.. in vreun fel pe cel interior.

Am dibuit un \"dezbărasem\".. debarasasem, oare?
Ma bucur sa va regasesc. :)

Cu drag,
Roxana

E nevoie de briza umoristica pe site. Parca a plecat conducatorul de front.

Ma bucur sa te recitesc si mai vreau texte, chestii, batalii, dialoguri, șotii. :) Textul de mai sus, desi scris cu mare maiestrie (palaria, palaria) e din pacate foarte previzibil, fura din savoare. Remarc umorul de nume, le alegi extraordinar de bine.

Te citesc cu mare drag,
Roxana

E o placere sa te citesc. Sper sa te observe cat mai multi cititori de pe agonia. Ai o imaginatie debordanta. Felicitari!

Abia astept urmatorul text. :)

Din nou, apreciez scrierea rapida si naturala, ceea ce e un mare plus, pentru ca tine cititorul cu nasul in poveste desi uite, am gasit elemente deranjante de aceatsa data.

1. Lipsa diacriticelor.
2. Greseli de editare ( ex: de doua ori \"aici\" intr-o propozitie)
3. Neconcordanta in poveste, zici de un naufragiu, dar cum poti naufragia in munti?!.. unde era Catedrala, muntii Bistritei.
4. Unele mici stangacii la scriere, care cred ca se pot regla in timp.
5. N-am prea priceput ce era cu energiile acelea.. dar interesanta povestea calugarului cronicar.

Ai idei bune, ai mana excelenta la scris, doar diacritice si un pic de atentie, you`ll be a smashing hit.

Succes! :)

Ma bucur sa prind o proza sf buna! :) Am mai bagat nasul pe ici, pe colo, am avut chiar si o tentativa de a scrie. Asa ca textul acesta ma bucura. :) Imi place pentru ca curge lin, rapid, inovator si cerebral. Nu te poticnesti, plus are o idee interesanta, un mic twist la sfarsit, ingrediente interesante, care te tin sa o citesti curios, fara sa fie un efort. De aceea spun ca e o proza buna. Daca mai aveti, mai citesc. :)

Spor la scris! :)

Un text placut, din nou, din alta lume, si parca scris in alta lume. Mai rar povesti de la tara pe aici, adevarate povesti de la tara, cu izul si candoarea specifica. Poate si numai pentru ca suntem virtuali, si autorii de aici provin dintr-un mediu preponderent urban, cu povestile lor urbane.

Dar ia uitati, cum se aduna lumea sa va citeasca, simt toti ceva special pe-aici.

Citind, am avut impresia că e textul unui novice. Și-am să vă explic de ce.

Utilizați prea des ghilimelele, ex:șanț, gropii, lumea buna. Nu vă subestimați cititorii, oamenii prind o ironie și fără acele ghilimele. E un lucru care îl făceam și eu la început, de aceea m-a dus cu gândul la un începător.

Apoi am observat și anumite expresii care mi s-au părut plate, inutile, redundante (pereti innegriti de fum.. afumati, nu suna ma mai simplu?... de ce ar putea sa mai fie innegriti niste pereti?) In fine.

Am mai susprins si alte exprimari nefericite, exagerarea inutila uneori a unor actiuni.

Dialogul mi se pare fortat, fals pe alocuri.

Plus, si o proza are un ritm interior, care te ia pe sus atunci cand o citesti, ca un rau. Aici nu l-am gasit.

Am zis destule.:) Sper sa nu mi-o luati in nume de rau.

Cu prietenie,
Roxana

Multumesc. :) Mi-e drag acest text asa ca il tot car dupa mine.

Am impresia ca acest text face numai legatura catre un moment foarte important care urmeaza. Citind prima parte mi-am amintit ceea ce gandea Ivona, deci nu mi-a adus prea multe date noi. Interesant e ca textul dumneavoastra totusi m-a atras, poate am eu o afinitate pentru cum scrieti, nu stiu. Dar rareori intru intr-un text direct in ritm, cu foame. Abia astept sa vad ce se mai intampla.

Face parte dintr-un text deja scris pe care-l postati in bucati sau.. scrieti pe masura ce postati?

Cu prietenie,
Roxana

stofa sa fie, ca apoi ma chinui io cu ea s-o tai la dimensiune. :)

merci de trecere, asa, ca de la un prozator la altul, spor la scris si tie!

Ca si scriere e un text antrenant, tocmai pentru ca este autentic. E un text care trebuie citit cu atentie, iar pentru un tanar care nu a trecut prin asta este si educativ. Personal, eu nu mai plec urechea la ce a facut x sau y dar ma loveste presiunea acelor timpuri, tacerea, paranoia generala. Probabil ca eu una caut in aceste texte semne ca acum este mai bine. Nu stiu ce sa zic.

Sunt unele mici greseli in text, una din cele care le-am intalnit mai des este pozitionarea virgulei cam in stilul acesta: _ , _ apoi alte mici greseli la nivelul unor cuvinte, nu e grav, le fac si eu, iar un text cunoscut ajunge sa fie pentru cel care l-a scris un soi de poezie la citire, autorul nu mai observa greselile.

Succes in continuare, la scris. Aveti o scriitura tare densa, trebuie o oarecare putere de concentrare pentru lectura, dar nu e nimic rau in asta. Spor la scris, domnule Mehr.

Da, asa-i. Si nu cred ca avea nici aureola, nici coronita, si nu cred ca era chiar asa vioriu si curat, ca orice non-nascut, intai trebuie spalat. :) Ei, pana la urma, ideea conteaza, nu? Nu vreau sa intru in polemici religioase, nici nu-si au rostul. Cel putin, inceputul, cadru bou-magar-si-dialog e una foarte simpatica. Apoi concluzia se deduce usor, dar conversatia lor e o inedita. :)

Pai chiar ma uitam confunza-n jur, ca daca Tosa nu e, poezie destula nu e. Si crede-ma ca a fost un recital de soi! Ma asteptam sa sezi pe-acolo, la prezentat de volum, de ala propriu, jur ca-l cumpar prima. Ca vorba aia, Tosa pe hartie tine mai mult decat Tosa, Sonea si-o tequila. Dar astept revansa, nu ti iert, mai, nu ti iert.