Roxana Sonea

Intrebarile existentiale in jurul carora ne invartim toti, sperand sa ne gasim un sens. Ai alcatuit un dans frumos. Parca vad mintile mari tinandu-se de mana intr-o hora a cunoasterii. Si totusi... de ce ei? de ce sunt mari? de ce stiu ei mai mult despre viata? de ce exista viata ? noi existam? care e sensul? ( :-) )

N-am intrat de mult pe site-uri literare pentru că m-a prins viața, dar citind bucățica asta mă faci să-mi fie dor de proza online. E grozavă. Umor cumplit, bănuiesc că ai și un blog pe undeva cu un număr considerabil de cititori. Dacă n-ai, ar trebui.

Scriitura curată, inteligentă, surprinzătoare și proaspătă. Mi-a plăcut mult. Felicitări.

Cat de fain poate fi of-ul asta apasat, Florentina! :) Ce mi-a placut. N-am citit de mult online.. ce mandrete de text ca revenire. Multumesc.

Cat despre barbati... nu te descuraja, aveau astia bubele lor, in general putin le pasa inclusiv de barba sau mustata! :))

Multumesc de trecere, Dana, ma bucur ca ti-a placut.

nu-s poeta, dar accidente se mai intampla :) multumesc de parere

Felicitari, Florentina! :) Ma bucur foarte multe pentru tine. La mai multe astfel de reusite! E multa munca in spatele unui volum de proza... asa ca, ma inchin. Te gasim prin librarii de acum?:)

hm, text de intimitate. De obicei imi plac. Il manuiesti destul de bine.. dar vezi tu, mare buba a textelor e dialogul. Pare asa de fals unoeri, de exemplu aici :
Ah! Iarăși mă privește ca pe o pictură de Rafael ...” gândi ea, simțindu-i privirea. „Dar de această dată va fi altfel, va fi cum vreau eu! Nu voi permite demonului din mine să iasă, să mă ofer lui ca de fiecare dată, precum o ofrandă adusă lui Apollo sau Venus!”

dialogul trebuie sa fie firesc, parca-i auzi vorbind. E cea mai buna explicatie care o pot oferi. :)
Hm, in rest, curg bine gandurile, nu te ametesc, nu te plictisesc, te tin pe drum. Pacat de dialog, strica textul.

poate fi usor incadrat la poezie in proza, daca vrei, daca nu, si asa e bine.. imi place foarte mult.

mitul pescarului, trupul, sirena din cer, calatoria, focul. Un poem care fosneste calm ca un palmier. Curge simplu, nu te pierde si nu se pierde. Felicitari!

care nu-și fac, chiar* :)

Bun text, dar mai ales sanatoasa viziunea. Cele 3 puncte de la sfarsit mi se par un test la care se poate supune orice poet/scriitor/ce-o fi, un test care ne desparte in creatori si speculatori. Fain.

Totusi, nu pot sa nu observ ca-n timpurile acestea exista oameni care ajung sa-si faca self-promotion (daca editurile n-o fac) si le iese. Sunt mai buni decat altii nu-si fac? Nu mai conteaza, asa-i? Reclama bate calitatea. Cum ii mai triem atunci. :)

daa, imi amintesc. Ai scos atunci un text care mi-a placut mai decat decat imi place al meu. Ai lasat un comentariu tare simpatic, asa, de porumbel al pacii. :) E bun. :) Instictive, tehnice, pana la urma calitatea-i pe la mijloc, textul asta nu-i grozav, dar buba nu-i in verbe.. e mai grav. :)

Mihai, te rog, fara victime.
E un dialog pe care-l purtam in contradictoriu, nu te-am acuzat de rea credinta, doar iti spun ca mie mi se pare ca n-ai baza.
Uite, legat de exemplele tale \"necontinuabile\", sa le luam la rand:

exemplul 1. - legat de prietenii. prieteniile desi putine se continua in prezent, ca si iubirile (de-aia e in masina). imperfectul e ok.
exemplul 2. - singurul exemplu ok. voi modifica pe conditional (de la conditional trecut la prezent, ai dreptate)
exemplu 3. - se saturase, actiunea s-a incheiat in trecut, nu are continuare in prezent, deci verbul la perfectul simplu e ok.
exemplul 4. - parea absurd si in trecut, pare absurd si acum, imperfectul e ok.
exemplul 5. - spera in trecut, spera si acum, de sa nu spere? de aceea e in taxi, imperfectul e ok.

din 5 exemple, 3 intra in aria imperfectului si in actiuni continuabile, unul e de actiune incheiata deci trebuie utilizat trecutul.

N-o iau ca rea credinta, n-am nimic cu tine, si nu ma atac, ca vaai doamne, mi-ai criticat un text, dimpotriva, ma bucur, ok? Fara critica ramanem la sol. Dar sa fie o critica bine argumentata.

M-as bucura sa mai dai pe aici. Sincer. :)Desi poate acum o sa zici \"vai, Sonea, aia-ti mananca urechile\" :))

Mihai, imperfectul se refera la o actiune care incepe in trecut si se continua in prezent. Prieteniile au fost si atunci, sunt si acum, nu cere neaparat utilizara prezentului.

Maria era frumoasa. Atunci, in trecut, ca de trecut vorbeam, actiunea in momentul acela se refera la ceva din trecut, asta nu inseamna ca nu e frumoasa si in prezent. Ar fi trebuit sa folosesc \"a fost\", adica perfectul compus, sau mai mult ca perfect \"fusese\" - astea termina actiunea. Imperfectul nu termina actiunea.

Bag seama ca tu te arunci cu comentarii si observatii fara sa ai de fapt baza in spate.
Te legi de doua cuvinte care au sensuri diferite si-ncerci sa le suprapui, acum ma iei cu concordanta timpurilor cand nu cunosti proprietati de baza ale acestora.

Nu mai intru in sacadat/repriza. Pentru mine (in orice context) aceste cuvinte au doua sensuri separate si asa raman. (mai ales ca pe undeva, le utilizez pentru caracterizarea personajului - unul care respira numai sacadat e un isteric, sacadat in reprize denota un oarecare control, normalitate, complexitate personaj). Daca tu le suprapui, te priveste. Eu nu modific.

Ai vazut, nu sunt absurda, unde argumentatia e corecta, modific, ai avut dreptate cu repetitiile din primul comentariu si pentru ele iti multumesc, dar acum am impresia ca vrei doar sa te duci in panzele albe.

sacadat nu-i acelasi lucru cu reprize, mi se pare la mintea cocosului, nu trebuie sa fugim la dex. Daca iti spun ca tu mergi sacadat asta nu inseamna ca mergi in reprize. Un parkinsonian nu merge in reprize, merge sacadat.
Reprize tine de timp, sacadat tine de mod.

Da, „ar fi vrut„, „ar vrea„, ok, merge schimbat, dar merge si asa, nu afecteaza actiunea si nici discursul foarte mult. (ar fi vrut - bate in nostalgie, ar fi vrut sa le vada mai bine si pe alte femei) Dar daca te face pe tine fericit, se poate modifica.

Mai sunt pasaje la imperfect, asta pentru ca se refera la lucruri din trecut. Logic. Indica-mi neconcordanțele (totusi! :)) daca ai timp, e posibil sa fiu prea cu nasul in text ca sa le mai văd.

Multumesc de timpul acordat. Apreciez. :)

Modific, primele 4 observatii sunt foarte bune, multumesc. Mi-e un text cam prea cunoscut si nu le mai vad.

Restul, insa n-o sa modific, sacadat nu-i tot una cu reprize, si n-am sa fac inversarea de mai sus, tocmai pentru ca e legat de ritm. M-am straduit cu el, va trebui sa-l mai las sa se raceasca putin, voi reveni in ceva timp, ca sa-l pot vedea din perspectiva cititorului.

Cu timpii, nu stiu incotro imi indici, intreg textul e la prezent. Unde vezi neconcordante?

Felicitari! Aduceti mereu zambete. Daca gasesc cartulia in librarie o cumpar. Jur. :)

sens opus, nu invers

as da demuniri de orase pentru veridicitate

bandajat mult nu prea merge..

să întrebe pe o femeie îmbrăcată în alb - să o întrebe

Drăguțule ești într-u - virgulă după drăguțule, e vocativul

faptul de a nu mai - faptul că

Acum sunt proteze cu funcționalitate multiplă și avansată..... hm, asistentele nu prea vorbesc așa :)


si ot goes on and on. Ai grija la gramatică, ai foarte multe greseli. Pana nu le rezolvi nu vrei avea nici un feed-back bun.

Povestea, hm, asa si asa, Dialogul scartaie rau, e tare fals pe alocuri. Dar in primul rand ti-as sugera sp rezolvi punctuatia, etc.

Leonard zice bine, e obositoare aceasta fuga fara punct. Cred ca ar ajuta mult textul, te asfixiaza. E clar ca ai mana la scris, trebuie doar prelucrata forma. Mai sunt greseli, un el in loc de eu la un moment dat, virgule, etc.

Ti-as sugera ca in afara de a pune punct sa mai lasi cate o linie libera intre paragrafe, e obositor de citit totul de-odata, incurci randurile.

spor la scris in continuare. Simpatica povestea, ca o betie buna.

rafturi pe care niciodată nu sunt goale - aici e un \"pe\" în plus? :)

Hm, nu înțeleg de ce se leagă lumea de acea secvență a hainelor curate. Eu zic că e un ritual normal înainte de a începe un lucru pe care-l socotești greu, care știi c-o să te sfârșească, pentru care simți că trebuie să fii în cea mai bună formă (ex: întrebați studenții serioși înainte să înceapă învățatul pentru sesiune, fac ordine prin casă, spală tot, amenajează biroul și-apoi iau taurul de coarne.. e un ritual anticipativ, și deloc fals).

Adriana, mie nu mi se pare forțat acest text, dar poate depinde și de cine îl citește. Știu că e urât ce-o să spun, dar sunt un cititor nerăbdător și sclifosit, când nu-mi place închid și plec. Ritmul liniștit al acestei proze, legăturile naturale între gânduri, absența imaginilor menite să șocheze (cum e trendul actual), toate aceste lucruri m-au prins din start, a fost o lectură plăcută, caldă, sensibilă (și e bine ca e așa, cum zice și Virgil Titarenco, femeile trebuie să scrie ca femeile, nu ca bărbații), are imagini bune, mi-a plăcut și atmosfera, câinii din Vama, vântul din Vamă.

Ai încredere în scriitura ta, e bună. :)

partitura in doua suflete suna bine. :) ramane, multumesc. :)

eu zic ca Luiza, desi ciudata (trebuie chinuit cititorul :) i se dau mai multe indicii, false, bune, mascate), deci Luiza poarta o discutie logica in prima parte cu Ada, apoi cautarea ei e una cognitiva, pe baze materiale, il cauta intre studentii de anul 5, vaneaza :) obsesie sau nu, faptul ca ea isi da seama ca are ideile delirante, ca-si recunoaste devierea, spune ca ea nu e bolnava, asa cum am lasat sa se creada in rest, pentru a lamuri problema in final. Cei cu adevarat bolnavi nu-si recunosc boala.

Apoi cand il intalneste, il primeste in interior (secventa sarutului din fata facultatii). So, you see, din punctul ei de vedere, it makes sense, e fericita, deci protejeaza fericirea aceea. Chiar daca medical pare dubla personalitate, ultima parte lamureste ca nu este un caz medical, ci unul de natura spirituala, care e intr-adevar, posedare.

deci titlul ar functiona, ca nu suna bine si lumea-l vrea in romaneste, e alta poveste, sa nu le amestecam. :) voi trece la cel in romaneste, multumesc de sugestii! :)

si of course ca friend! dar povestea e in micile detalii, sa n-o stricam :)