Poezie
o zi tâmpită
1 min lectură·
Mediu
O zi tâmpită cu trotoarele ei în lucru,
Tropăitul vecinei de la 3,
Oameni buimaci (deși de necrezut),
Chiar mai buimaci ca mine…
Paharul de gin rămas pe masă și mirosul lui de spirt,
Cafeaua amară rămasă în spațiul ei concav
Și zațul ei stătut,
Senilitatea mea timpurie ce mă duce la lucruri tâmpite,
Nu știu cum pot să le realizez…
Uneori mi-e silă de lume, așa ca azi
Când plămânii mei ( deși aparent sănătoși)
Scuipă sânge,
Visele mele pierdute în fumul de țigară,
Atingerile șubrede din prag de seară
Și un drum spre nicăieri.
Se aude soneria…
Aștept sau deschid?
Sigur e încă un buimac rămas pe afară.
Acolo să rămână!
...eu m-am stins...
043.989
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Roxana Anamaria Zeldea. “o zi tâmpită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/roxana-anamaria-zeldea/poezie/1778915/o-zi-tampitaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
fără paranteze și mai puțină diluare, mai ales a finalului, cam insipid.
0
Finalul este surprinzator si da gust poemului. Interesant este ca cineva mai cauta ceva, chiar daca ii este cam tardiva cautarea. Desi toate raman acolo fara a avea vreo putere de schimbare, se pare ca tocmai stingerea aceasta da un drept de actiune asupra vietii :\"acolo sa ramana!\".
Frumos!
Frumos!
0
multumesc mult! ce nume frumos ai.
0
finalul numai insipid nu este dupa parerea mea. reprezinta o adevarata stare existentala, intre saturatie si zbucium, un chef stins de viata
0
