Poezie
Stare de existență
1 min lectură·
Mediu
Mă pierd sistematic printre lacrimile ferestrei
Urmăresc inițialele amintirii tale senile
Și încerc să adorm… zbucium.
Copacii toamnei rătăcesc pe un nor,
Dincolo de ei te ascunzi tu ca o chemare;
Sentimente desuete se întrepătrund în ochii mei
Și printre lacrimi îți simt mângâierea pierdută.
Mă cuprinde opresiv somnul
Și îmi acopăr pleoapele cu tăcere,
Pictez o taină pe un trist șevalet
Și apoi te sculptez printre stele.
001356
0