Poezie
Omul din Lună
1 min lectură·
Mediu
zăceam un fotoliu
desfundat
un păduche căutându-și lentilele de contact
cu pedanterie
prin manșete
nu pot să plec de aici
raftul isabellei s-a fracturat
eu sunt veghetorul
duhurile răspândite pe jos
lasă pasaje întregi să evadeze
coperți fisurate trosnesc a
iască
undeva bate ceasul
vibrează în molimă
un argint
praful se întinde încleiază articulațiile de
bolta palatină
mai rămâne să extrag radicalul din deriva confidențelor
o să am nevoie de pantofi
cu durere spun asta
024.021
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- romy sascher
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
romy sascher. “Omul din Lună.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/romy-sascher/poezie/245654/omul-din-lunaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RSimi place cum punctezi tu Leonard esentialul
ceea ce ai ceea ce ai vrea ceea ce poti si ceea ce faci
ceea ce ai ceea ce ai vrea ceea ce poti si ceea ce faci
0
o sa am nevoie de pantofi
cu durere spun asta
imi place starea asta pe care o propui, o veghe din care nu poti sa iesi si totusi intrevezi o scapare - pantofii, deh - tacerea e frumos exprimata, la fel si starea asta de lancezeală... placut...