Burlanul cu chestii…

mi-a plăcut acest minuscul poem, dedicat burlanului zincat...
nu prea am vizualizat \"zidul cu chestii\". și altă chestie care nu-o înțeleg: de ce ai făcut trecera la persoana a 2a în final?! nu era mai bine \"viața mea\", sau doar \"viață\"?
amical,

Totul a început cu titlul...
Apoi a venit restul. Burlanul este de fapt cordonul ombilical (anteburicul) atașat de casa sufletuluinostru, a ființei noastre, cu chestiile prin care este fixat de zid.
Din păcate de cele mai multe ori e pe dinafară, deci apa nu ne atinge, doar trece peste, pe lângă noi...
Poemul este scris de data aceasta celor care trăiesc, așa...

Mulțumesc prietene (drag).

Ideea este interesantă și poemul înaintează plăcut către un final deschis.

exceptionala poema
magnifica
superba
profunda

da asa da

ce te incearca de fapt?
o primavara?

super

eu as fi scris asa:

ma trece o alta primavara era mai poetic sa stii

Dragă Vasile Mihalache,

Trecerile domniei tale mă încântă și obligă la calitate.
Mulțumesc de vizită.

Mihaiule,

În sfârșit mi-ai trecut pragul (iar), nici nu știi cât mă bucur!
Mulțumesc de mărinimia gândurilor.
Iată, am făcut modificarea, să vedem ce spun jurații:-)
Puțin altfel, alt feeling, îmi place...

Miersâ cu drag.

eu zic asa... faina treaba cu subtitlul,, buleandra\'\' dar textul e slab, un folclor orasenesc si oshenesc in acelasi timp. nuca in peretii timpanului si ai globului ocular e burlanul ala... fa ceva... poti, cauta....gaseste

Textul e slab poate doar pentru tine...
Mie îmi place foarte mult, altfel nu l-aș fi postat.
E un experiment puțin surrealist, n-are nimic de-a face cu oșenismul, e de fapt un poem-imagine, al unor lucruri-cuvinte frumoase, mai rar poetizate.

Mulțumesc de trecere, de părere.