deh,….gânduri, visuri….

Gândurile scrijelesc pereții somnului, sparg barierele voinței, difuzându-și în toiul nopții, ideile, aspirațiile, într-un mod cât mai democratic. Politichia visează supremația manevrelor de culise, dorind o moțiune sau să mai pună de-o lege austeră, cu ecou întru posteritate, mai un calcul de ridicare la pătrat al vreunui fond de-ntrajutorare, sau zâmbind malițioasă visează numere noi de prestidigitație. Hălăduiesc în tandemuri cu elita business-menă, protejată strict de tentaculele invizibile ale înaltelor foruri, mai dau un tun alții strigă săriți hoții dar gândurile visează în voie, norodul credul, mai în râs mai în plans, visează și el democratic la cât” labor” pe bietele ființe ce ostenesc în fotolii din pluș, ridicând două degete, votându-le simbriile fabuloase. Visele nu se opresc, plutesc și dedesubtul umanității prin catacombele cu alte destinații, unde aurolacii prizează resturile din doza zilnică, să poată visa și ei în voie, la o borsetă doldora cu bani, pesemne, a vreunui pensionar ieșit până la farmacie să-și cumpere pilulele de inimă rea, altfel adio vis la punctul de pensie, majorat sută la sută. ……………………………………………. Deh, și câte vise ne sunt spulberate, de marile taifunuri, dezlănțuite acerb în legi fără puncte de sprijin, iar altele prea alambicate, ca niște perdele din tull, să acopere conținutul duplicitar. Visăm uneori cenzurat, alteori visăm ce ne-am dori mai mult, aproape niciodată, realitatea nu se reconstituie. Bunăoară, personal visez, ca într-o zi, politichia să-și împartă de bună voie, acumulările, tuturor pensionarilor, iar mie să-mi revină o ramă aurie și niște lentile cu dioptrii duble, să pot vedea mai bine noul cvartal de apartamente, unde vor locui noii aleși. Dar iată, am început să am fiori, de când vecinul (tot pensionar) de la șase, mi-a spus aproape tumefiat, că a visat, cum odată cu pensia a primit și țidulă pentru plată a impozitului pe vis. 7 aprilie 2010