Rodean Stefan-Cornel
Verificat@rodean-stefan-cornel
Născut în 1951. De profesie ofițer (colonel în Ministerul Apărării Naționale, în prezent pensionar). Membru al Uniunii Epigramiștilor din România și al Cenaclului Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus" (din 2008 președinte al cenaclului respectiv). Redactor-șef al revistei „ACUS" (Sibiu). Nouă volume de autor, plus unul semnat în colaborare cu alți doi…
Zise omul cu umor:
\"Domnu-a dat, domnii-au luat,
Dracu\' știe ce mai vor?\"
(Ica Ungureanu)
Constatare (de-mi \"vin dracii\")
Domnii iau și fac avere,
Însă tot cei ce-s săraci,
Necăjiți și făr\' putere
Dau impozite... \"în draci\"!
Cornel Rodean
Pe textul:
„Apropo de taxe și impozite" de Ica Ungureanu
2. Metrica diferă la versul al doilea (4 trohei) față de perechea lui, versul al patrulea (4 iambi și jumătate).
Nu mai comentez alte aspecte, că sunt deja suficiente motive să te superi pe mine...
Cornel
Pe textul:
„ Șansa lui Boc la Galați" de Ruse Ion
Vă mulțumesc pentru vizită și pentru gândurile bune exprimate la adresa mea.
Nae, este de reținut observația ta, multumesc.
Cornel
Pe textul:
„A fi… sau a nu fi… (6)" de Rodean Stefan-Cornel
Celelalte două mi-au plăcut, dar nu m-au impresionat în mod deosebit, deși s-ar putea să fie foarte valoroase ambele, îmi cer scuze. De această dată am citit \"mai detașat\" toate cele trei minipoeme, fără să mă gândesc la cerințele de conținut și de formă pentru un haihu; pur și simplu am citit doar (e drept că de mai multe ori) și am așteptat reacțiile, mai ales din acea parte a creierului care răspunde de emotivitate...
Succes în continuare!
Cornel
Pe textul:
„Instantanee mișcate" de Dan Norea
- în primul exemplu invocat, mie nu-mi sună bine \"cum\" (decât \"trăiri cum nu le știu\", mai degrabă ar merge \"trăiri pe care nu le știu\";
-la al doilea exemplu, mie mi se pare că \"a pune stavilă\" nu trebuie urmat de \"în\"; mai corect este a pune stavilă cuiva, sau la ceva, nu în ceva...
Dar, nu insist, mi-am spus doar o părere...
Cornel
Pe textul:
„Iubita mea" de ninel vrânceanu
De îmbunătățitAm intrat aici cu gândul de a citi o poezie de dragoste, care să mă emoționeze și cu speranța că, fiind la atelier, aș putea ajuta și eu puțin la îndreptarea ei, astfel încât să fie reanalizată de cei în drept și expusă \"mai la vedere\", cu atât mai mult cu cât am impresia că nu sunteți chiar începător pe acest site.
Ce am observat:
- mesajul acestei scrieri mi se pare ușor neclar; pe alocuri, nu se înțelege dacă îi dedicați o odă iubitei sau îi adresați niște reproșuri;
- sunt câteva metafore pe care eu nu le-am înțeles; nu comentez, mai ales că s-ar putea să fiu eu de vină pentru asta;
- limbajul folosit aduce mai mult cu o analiză psihologică (și aceasta nu știu cât de pertinență), decât cu o poezie de dragoste;
- sunt construcții lingvistice discutabile, cel puțin, dacă nu greșite (\"Tu ai trăiri cum nu le știu\"; \"Pui stavilă în uzul rațiunii\");
- cele 16 versuri nu curg prea bine, mai ales datorită rimelor foarte slabe și metricii defectuoase; atenție că între cuvintele \"clipe-simple\", \"rațiunii-lumii\" nu poate fi vorba de rimă, iar cuvintele \"formă-transformă\" și \"uman-inuman\" nu ar trebuie puse ca să rimeze, deoarece fac parte din aceleași familii de cuvinte.
Nu știu dacă se poate corecta ceva la textul de mai sus; nu abandonați însă, am văzut și imagini care mie mi se par reușite în alte poezii de-ale dumneavoastră.
Vă doresc succes în continuare!
Cornel Rodean
Pe textul:
„Iubita mea" de ninel vrânceanu
De îmbunătățitȘi totuși... doar câteva cuvinte:
1. Remarc, în primul rând, la acest grupaj o \"unitate în diversitate\"(scuze dacă această sintagmă se folosea odată pentru mișcarea muncitorească internațională), care asigură de la început un plus de valoare, la o evaluare globală:
- unitate, în sensul că: toate sunt la temă; toate dovedesc un foarte fin spirit de observație, aplicat la realitățile românești, dar atacând în același timp tare universal valabile; toate sunt construie \"ca la carte\", cu titlul scurt, sugestiv, dar fără să divulge poanta, sau să contribuie exagerat de mult la pregătirea ei, cu expunerea temei făcută clar, în cuvinte simple, cu poanta \"la locul ei\" și realizând efectul efectul scontat;
- diversitate, în sensul că: se mizează atât pe ironie (majoritatea), cât și pe autoironie (mai ales prima); epigramele sunt de mai multe tipuri, alternându-se cele aforistico-umoristice, care amuză, dar și pun pe gânduri (mai ales prima și a șaptea), cu cele în care umorul este debordant, direct (ca de ex. la a șasea și la a opta); tehnicile de realizare a poantelor sunt diversificate, rezultând atât în urma unor \"întorsături spectaculoase\" de situații, cât și din comparații sau paradoxuri.
2. În opinia mea, trebuiesc remarcate în mod deosebit epigramele \"In anno domini - 2050\" (pentru modul original în care adaptează la condițiile politice actule și viitoare, contradicția (relativ \"uzată\") între a muri de râs și a muri de foame) și \"Castigat ridendo mores 1\" (pentru autoironia superioară și pentru multiplele tâlcuri pe care le include).
3. Urmare la punctele 1 și 2, pun o stea cu emoție că sunt în pagina unui maestru...
Cornel
Pe textul:
„Concurs Gura Humorului 2010" de nicolae bunduri
Lunar, în foarte mare taină,
Deși de boarfe casa-i plină,
Ea cumpără o nouă haină;
Doar pentru ea, că e haină.
Și asemenea motive de divorț ar mai fi, nu le mai versific, dar dau câteva exemple:
- el îi oferă la sărbători torturi (cu accentul pe \"o\"), iar el primește în schimb torturi (cu accentul pe \"u\"); pentru rime, la celelalte versuri s-ar putea folosi cuvintele \"corturi\" și \"nuri\";
- ea așteaptă să-i pice para (cu accentul pe primul \"a\") mălăiață, dar el nu-i dă nicio para (cu accentul pe al doilea \"a\"); pentru celelalte versuri, rimele sunt multe și ușor de găsit;
- pentru a obține anumite posturi (cu accentul pe \"o\") ea se pune în niște posturi (cu accentul pe \"u\") mai delicate...; și aici rimele pentru celelalte versuri sunt ușor de găsit;
- ea, fascinată de mister (cu accentul pe \"e\", a fost găsită în pat cu mister (cu accentul pe \"i\") ș.a.m.d.
În rebus, problema care se bazează pe asemenea jocuri de cuvinte (ca cel de mai sus, cu accentul) se numește bariotrop.
Limba română este foarte bogată în acest sens, multe se pot întâmpla cu anumite cuvinte schimbând, inversând, amestecând sau adăugând o literă, un grup de litere, un accent etc. Eu am compus și publicat (în reviste, almanahuri și într-o culegere de probleme) sute de asemenea probleme versificate, formulate ca pentru rebusiști, dar nu m-am gândit să le dau o formă de epigramă și nici nu cred că o voi face.
Laurențiu Ghiță, oricum, catrenul tău este amuzant, felicitări!
Cornel
Cornel
Pe textul:
„Unui ofițer divorțat" de Laurentiu Ghita
În opinia mea, am citit mai sus 10 epigrame corect construite, care asigură, la orice concurs, o prezentare onorabilă, în sensul că respectă cel puțin 4 categorii de condiții esențiale: sunt la temă, au fiecare o poantă (mai bună sau mai puțin bună, chestie și de gust), au prozodia bună și sunt construite într-o limbă corectă.
Sincer să fiu, nu știu regulile acestui concurs, dar dacă nu erau obligatorii 10 catrene (am citit acum câteva minute pe cele postate de Tataia și parcă erau mai puține) eu aș fi renunțat la cel de la numărul 4 (prea constatativ și reia niște vorbe ultracirculate).
Pe de altă parte, la epigrama 7, în cele 4 versuri se găsim de 6 ori cuvinte care îl au pe \"ci\" (biciuit, piciul, munci, atunci, biciuit, biciul); mie nu îmi sună prea bine (din punct de vedere fonetic, că altfel jocul de cuvinte pare interesant), nu știu altora...
În rest, toate cele bune și succes!
Cornel
Pe textul:
„Ridendo castigat mores" de Gârda Petru Ioan
Și mie mi se pare un grupaj bun. Remarc stilul aforistic al majorității epigramelor de mai sus (cu riscul ca unele să pară ușor constatative, nu cu poantă finală percutantă, cu piste false etc.), ceea ce se potrivește perfect cu tema și cu caracterul moralizator din conținutul maximei ce dă titlul grupajului. Se observă, în mod evident, atât înțelepciunea autorului cât și bogata experiență de epigramist a acestuia.
Pentru mine (ca și pentru Calimero), cea mai reușită poantă este cea de la \"Râsul are o limită\", dar aici este o problemă de limbă, în sensul că se spune corect, ori \"poți corija o societate\", ori \"poți corija societatea\"; eu cred că autorul a vrut să folosească prima variantă, dar a scăpat de la tastare pe \"o\", deși atunci, cu această vocală în plus ar trebui să pronunțăm \"so-cie-ta-te\" (incorect) în loc de \"so-ci-e-ta-te\" (corect); oricum, în opinia mea, mai bine această mică licență la despărțirea în silabe decât varianta postată.
Succes tuturor!
Cornel
Pe textul:
„Ridendo castigat mores" de Constantin Iurascu Tataia
1. În legătura care se face între \"cu\" și \"un\" elementul important este \"un\", nu prepoziția \"cu\". De aceea, \"un\" trebuie să rămână întreg; deci, corect este \"c-un\", nu \"cu-n\". Același lucru se întâmnplă cu \"pentru un\", când scriem corect \"pentr-un\", nu \"pentru-n\". Problema a mai fost discutată și pe acest site și a fost tratată și de filologii epigramiști (spre exemplu se poate consulta și lucrarea doamnei Elis Râpeanu \"Gânduri în 4 rânduri\" Editura PRINTEURO Ploiești, 2008). De fapt aici este problemă de ortografie, nu de accent cum spunea confratele Cuzuioc (ori scriem \"c-un\", ori \"cu-n\", la pronunțare tot o silabă rămâne, accentuată, sau neaccentuată...).
2. Despre epigrama postată ar fi multe de spus și mai bune și mai rele (vorba poetului); zic doar că versul al treilea, după cum este construit ne duce la concluzia că s-au făcut cumpărături din \"banii tăiați\", când de fapt, autorul cred că a vrut să spună că din banii \"rămași după tăiere\" a fost cumpărat șnurul.
Cornel
Pe textul:
„ Estivală 2010" de Ruse Ion
1. Nu cred că doamna prof. univ. dr. Elena Macavei are vreun text redactat al dizertației susținute în prima parte a lansării cărții, deci nu prea am ce să-ți trimit.
2. În legătură cu sfatul ca eu să pun pe hârtie unele istorisiri (amintiri, experiențe de viață personale etc), sunt de părere că acestea sunt bune la o șuetă între prieteni, nu ar putea avea o valoare literară deosebită și nici nu ar prezenta un interes prea mare; pentru amatorii de rând ca noi, valoare ar putea avea o proză de ficțiune de calitate, în timp ce pagini de jurnal, povestirea unor amintiri ar fi interesante doar dacă ar fi făcute publice de niște personalități marcante, afirmate anterior în diferite domenii (științific, literar, sportiv, muzică, presa scrisă, televiziune ș.a.m.d.
3. Apropo de aprecierea ta că la activitatea din 5 iunie \"s-au respectat canoanele deja cunoscute\", aș spune că, deoarece activitatea respectivă se încadra într-o mai lungă serie de manifestări prilejuite de împlinirea a 35 de ani de activitate neîntreruptă a cenaclului, am încercat să-i imprimăm un caracter de spectacol festiv; iată câteva elemente prin care am vrut să ieșim puțin din \"canoanele cunoscute\":
- președintele cenaclului, în cuvântul introductiv a vorbit câteva minute despre Sibiu, despre istoria cenaclului și despre patronul său spiritual (Nicolaus Olahus);
- în cadrul spectacolului a fost un moment distinct în care s-a amintit despre membrii cenaclului decedați de-a lungul celor 35 de ani și s-a prezentat un grupaj din creațiile lor;
- și din creațiile membrilor cenaclului sibian care nu au putut evolua pe scenă din diferite motive (unul membru prin corespondență, stabilit în SUA, altul prezent la spectacol în scaunul cu rotile și altul având grave probleme de familie) s-a citit câte un grupaj;
- organizatorii au dat prilejul să fie prezenți pe scenă (în plus față de recitalul de epigramă) unor membri reprezentativi ai cenaclului: cel mai în vârstă cenaclist sibian, actorul Teodor Portărescu (91 de ani împliniți, membru foarte activ al cenaclului) a susținut un microrecital de poezie umoristică din clasicii români ai genului, iar medicul Ioan Mărgineanu, unul din cei doi membri fondator al cenaclului, care activează și astăzi (al doilea este Nicolae Munteanu), a evoluat în calitate de rapsod popular.
4. Doamna care apare în fotografie cu domnii George Corbu și Nicolae Paul Mihail este Silvia Macrea, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradițioanale \"Cindrelul Junii\" Sibiu, cea care a înmânat în cadrul spectacolului premiile speciale și care, alături de directorul Cercului Militar Sibiu, Marcel Japie ne-a ajutat în desfășurarea tuturor activităților.
Cu prietenie, tuturor
Cornel
Pe textul:
„Festivalul Național de Epigramă "Nicolaus Olahus", Ediția a X-a, Sibiu, 4-5 iunie 2010" de Dan Norea
...parcă este greu să ne dăm seama de importanța premiului primit de Dan Herciu.
Dar, având în vedere faptul că această recunoaștere a valorii vine după alta, și aceea de mare importanță (premiul primit din partea filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor) cred că putem fi mândri că un coleg de-al nostru, \"agonist\", a fost remarcat la nivel atât de înalt.
Eu, cel puțin, sunt onorat că îl cunosc personal de câțiva ani și că am avut prilejul să fim împreună la câteva activități, la o bere, la o cafea sau la o discuție prietenească...
Succes în continuare, Dane și felicitări din toată inima!
Mulțumim Teodor Dume pentru informare!
Cornel Rodean
Pe textul:
„Ai noștri câștigători ai Premiilor Niram Art 2010, Madrid" de Teodor Dume
RecomandatMai spun, în plus, că îmi place în proza lui Calimero modul în care își alege personajele, astfel încât cu ajutorul lor să caracterizeze, cu un umor deosebit de inteligent, o epocă istorică, sau o colectivitate, fără a mai fi nevoie de considerente istorice, sociologice sau psihosociale deosebite. În aceeași idee, tarele societății de dinainte de 89, sunt caricaturizate cu o oarecare îngăduință superioară, cu duioșie chiar, iar personajele (încadrate clar în anumite tipologii) chiar dacă sunt pe undeva \"negative\" ajung să ne fie dragi.
Din actuala carte citisem înainte 2 proze scurte și o mare parte din \"Autorul\" și bineînțeles că acum o să citesc totul; deocamdată, după o primă răsfoire generală, pot remarca grija cu care s-a făcut selecția textelor, ordinea lor din carte (foarte bine gândită) și genialele idei pentru coperțile 1 și 4.
Felicitări și succes!
Cornel
Pe textul:
„Autorul lansează „Autorul” la Bookfest" de Eugenia Reiter
RecomandatMulțumesc pentru aprecieri și pentru observațiile pertinente.
Ne mai citim,
Cornel
Pe textul:
„Rugăciuni și muze" de Rodean Stefan-Cornel
Și mie mi-a plăcut mai mult prima.
Referitor la măsura versurilor, în urma mai multor dicuții, citind și ascultând păreri avizate, am ajuns la următoarea concluzie (iar eu sunt hotărât să nu încalc ceea ce o să afirm în continuare):
Versurile catrenului nu trebuie să depășească 11 silabe (5 picioare și jumătate dacă este vorba de iambi sau de trohei), sau 12 (dacă ritmul este bazat pe picioare trisilabice).
Bineînțeles că sunt preferabile epigramele cu 7-9 silabe, dar depinde mult și de tipul epigramei, de stilul personal ș.a.m.d.
Succes pe mai departe!
Cornel
Pe textul:
„Rugăciuni și muze" de Rodean Stefan-Cornel
Se știe că în multe țări civilizate, nici listele de la concursurile de admitere în facultăți nu se afișează public, din același motiv. Să presupunem că o personalitate marcantă din domeniu este clasificat mai slab la un concurs, mai în partea a doua a listei (este posibil, nu te grăbi să ataci această variantă); ce facem, îl arătăm cu degetul tuturor utilizatorilor de internet, îl criticăm pentru notele mici obținute și îi recomandăm să se mai perfecționeze?
La Sibiu nu a fost un concurs la care au participat doar câțiva membri ai unui site sau ai unui grup restrâns ci toată floarea epigramei românești, oameni cu personalitate marcantă, între care unii și cu orgolii...
Eu nu afișez deci clasamentul complet, dar fac de câțiva ani ceva mult mai greu și care nu prea s-a făcut până acum la alte concursuri. Iată spre exemplu, ieri și alaltăieri am transmis TUTUROR celor 78 de participanți mulțumiri și o informare despre concursul la care au participat, exceptându-i pe cei care au primit mulțumirile și informarea la Sibiu. Întâi le-am transmis celor puțini care au adresa de e-mail și, în continuare, celor mulți, cu care, individulal am stat de vorbă (prioritar pe telefonul mobil, ca să nu le deranjez familia) despre concurs; nu a fost ușor, dar nu îmi pare rău. Nu mai spun ce multe urmează să fac în continuare în aceeași idee...
Eventual mai discutăm prin telefon sau e-amail.
Cornel
Pe textul:
„Epigrame trimise la Festivalului Național de Epigramă „Nicolaus Olahus”- Sibiu, 2010" de Vali Slavu
Am înțeles foarte bine titlul comentariului tău... cred că și alții l-au înțeles... nu știu ce să mai zic...
Cu prietenie pentru tine (dar și pentru ceilalți comentatori),
Cornel Rodean
Pe textul:
„S-a încheiat Festivalul Național de Epigramă „Nicolaus Olahus” ediția a X-a" de Rodean Stefan-Cornel
Mulțumesc, păcat că nu ai putut veni vineri la lansarea cărții în care am publicat și monografia cenaclului (din care am extras în acest serial doar câteva elemente). Se pare că a fost o activitate reușită.
Carmen,
Îți mulțumesc și ție pentru aprecieri. Și dacă spui că ai pierdut câteva episoade, cu câteva pagini de text, să nu-ți faci probleme; o sa-ti trimit cartea care are aproape 300 de pagini (dar nu acum, putin mai încolo...).
Cornel
Pe textul:
„Cenaclul Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus” – 35 de ani de activitate neîntreruptă (5)" de Rodean Stefan-Cornel
Prima de aici mi-a plăcut și mie mai mult.
Dar...
De ce vorbești cu păcat? Cum adică \"trimise degeaba?\"
Nu le-ai trimis degeaba deoarece:
1. Te-ai antrenat
2. Cei din juriu s-au antrenat, la rândul lor în a evalua epigrame
3. Tu o să primești personal mulțumiri (ca toți cei 78 de participanți) de la președintele cenaclului, pentru participarea la concurs
4. Epigramele tale vor fi văzute de vreo 80.000 de cititori ai cotidianului sibian \"Tribuna\"
5. Despre tine vor citi în revista ACUS toți epigramiștii importanți din țară și alte persoane din cei vreo 200 care vor primi revista etc, etc.
6. Vei primi de la Sibiu diferite materiale prin poștă (mai încolo, ai răbdare!
E, am înțeles eu că titlul postării s-a vrut spiritual, dar eu l-aș schimba...
Toate cele bune!
Cornel
Pe textul:
„Trimise (degeaba) la Sibiu" de florian abel
