Cap, mâini și picioare

Construcții ușor forțate, cam în toate.
Exemplu:
\"Fiindcă-i mare handicapul,
Iar șefii-n brațe nu-l mai țin\"
Care handicap? Că are capul mare? Sau de ce nu-l mai țin șefii?
La aceasta n-aș fi scris, în v4, \"totuși\". Ceva de genul \"și l-a costat așa puțin\"

În \"Unde dai și unde crapă...\" construiești un paradox, dar mie mi se pare cam greu de \"cumpărat\": totuși, oalele sunt aruncate pe geam, iar tu...

Calamburul, sau cum s-o numi \"Ca la jocul de cărți\", mi se pare și el forțat. Mână-mână și iar mână.

\"Gânduri de divorț\" cade în vulgar, așa cum am scris și la Dana Goea.

\"Spre bătrânețe\" - poanta ar trebui să fie centrată pe v4. Aici repet părerea că nu trebuiesc folosite sublinieri de genul italice, bolduri. Când le reciți, cum faci?

Toate sunt perfecte la prozodie. Marca Rodean Cornel.
Concluzie: departe de podium.

Calimero

Mulțumesc pentru faptul că ai citit atent catrenele de mai sus. Pentru toți autorii cred că este foarte important modul în care diferiți cititori receptează un text, iar când cititorul este și avizat și sincer, ca tine, atunci câștigul este și mai mare. Nu o să comentez toate observațiile tale și nu o să încerc să justific modul în care am construit fiecare epigramă. Voi răspunde doar la o întrebare de a ta. La primul catren, primul vers este legat de titlu, adică handicapul este că are \"căciula prea mare\".
Te mai aștept și aștept și pe alții să comenteze.
Cornel

Mie mi-au plăcut. Inclusiv cele vulgare (cu rezerva de rigoare), care au poantă bună. Le-aș evidenția pe a patra și pe a cincea.

Nu vreau să vă supăr, nu vreu să mă bag în seamă, dar îmi spun și eu părerea ca un modest cititor și elev al vostru.
Normal, am citit epigramele și apoi comentariile. Ce am înțeles:
La prima, \"handicapul\" are legătură și cu titlul dar mie mi s-a părut că și cu poanta. Adică, nu-l mai țin fiindcă pălăria e prea mare dar capul e și fără valoare de asta l-a costat puțin. Deci am înțeles cam așa: capul pe lângă că e mic e și gol.
La a doua: Mie mi se pare tare clar, după ce l-a scos din casă a mai aruncat și oalele după el.
La a patra zic că s-a folosit cuvântul \"mână\" interesant în patru ipostaze diferite.
La ultima aș zice că:Motivul chiar stă în picioare , Deși se află între ele. Față de Dana e o mică diferență, e un motiv în plus, să nu uităm că epigramistul e pensionar.
Le-am citit cu plăcere.
mitru

Nelu,
Mulțumesc pentru aprecieri. A patra, aceea cu \"mâna\" de patru ori, în fiecare vers, dar cu înțelesuri diferite (bazate pe o realitate unanim recunoscută, nu doar jocuri de cuvinte fără conținut) am trimis-o riscând, fiind convins că unii o vor critica, iar alții o vor lăuda. Mă bucur că ție ți-a plăcut. A mai plăcut și altora, care nu sunt pe \"Agonia\", la părerea cărora țin extrem de mult; dar, țin și la părerea lui Calimero, căruia nu i-a plăcut, asta este. O să o mai pun \"la vedere\" și în alte locuri (cenaclu, spectacole, reviste, cărți), să testez ecourile...
Nea Mitru,
Ai înțeles bine poantele, mulțumesc, cu precizarea că la a doua epigramă eu am urmărit mai mult, adică am pus alături sensul propriu al propoziției \"Aruncă oalele pe geam\" de cel figurat al expresiei \"se vor sparge-n cap la mine\"; deci, chiar și în situația în care bărbatul nu este dat afară din casa și chiar dacă oalele cad pe stradă, ele tot în capul soțului se sparg...
Cornel

...eu știu, poate sunt subiectiv, în sensul că au fost postate după anunțul podiumului și, nefiind premiate, mă așteptam la ceva mai slab.
Preferatele mele sunt 1,3,4,6.
Dintre excepții, \"Oalele\", în ciuda explicației lui Mitru, pare ilogică. În plus, acel \"deloc\" nu-mi sună bine, aș propune \"Eu liniște oricum nu am,\". Și, în sfârșit, după câte știu, \"că\" în loc de \"pentru că\" nu e văzut bine de greii epigramei.
\"La pian\" nu mi se pare c-ar avea o găselniță interesantă. Asta pentru că, deși nu mă pricep, nu cred că e adevărată.
Dacă observi, cele două \"vulgare\" se află printre preferate. Poate e de vină și formația mea de aici, de pe agonia, unde aluziile de genul ăsta au fost multă vreme la odinea zilei și, pot spune, au creat deliciul publicului mai puțin pudibond.
În privința italicelor, aici sunt într-un veșnic dezacord cu Laurențiu. El spune că jignesc inteligența cititorului. Ei bine, epigrama de aici este un exemplu al motivării metodei: dacă nu erau subliniate, nu sunt sigur că aș fi observat cele două jocuri de cuvinte. Bun, se poate broda o înțepătură legată de inteligență dar, chiar și așa, celor mai puțin inteligenți trebuie să li se dea o șansă.:)
În privința recitării, anumite cuvinte pot fi subliniate foarte ușor, prin intonație. Dar recomandările celor mai hârșiți prevăd selecția epigramelor pentru un recital, în sensul eliminării celor mai subtile, în favoarea celor de tip \"măciucă\".

Despre epigrama cu \"oalele\" nu mai zic nimic, deoarece i-am explicat lui Nea Mitru în timp ce tu scriai comentariul.
În rest, ca de multe alte ori, sunt întru totul de acord cu toate observațiile și opiniile tale.
Mă bucur că în general ți-a plăcut grupajul, mulțumesc pentru lectură și pentru comentariu.
Cornel

Ca pasionat de fenomen, remarc totuși jocul de \"mâini\" din epigrama a patra. Mai deosebită mi s-a părut ultima, deși poanta îmi sună cunoscut. Fiind bucureștean, nu am participat, deși acum cred că ar fi trebuit,așa,...de kiki.

Laurențiu,
Mărturisirea ta că ești pasionat de \"fenomen\" (asta cu trimitere la epigrama a patra, bănuind că te referi la politică și la pocher), mă determină să fac și eu o dezvăluire: în aproape toate epigramele de mai sus, în care am vorbit despre mine, am \"mințit\". Adică, soția mea nu aruncă oalele pe geam, eu nu sunt meloman pasionat de pian, nu am gânduri de divorț și, în plus, nu mă pasionează politica, iar pocher nu am jucat niciodată. Dar, în epigramă, eu cred că este mai bine să-i \"păcălești\" pe ceilalți decât să păcălești poanta sau prozodia...
Mulțumesc pentru lectură, trecerea ta mi-a făcut plăcere; și ca să nu mai intru încă o dată la textul cu rezultatele concursului, felicitări pentru calambururile realizate cu numele câștigătorilor!
Cornel

Eu m-am referit lajocurile de cuvinte,la calambururi, Doamne fereste de poltică sau pochere!
Ma bucur că ți-au plăcut giumbușlucurile mele!

deși inițial nu doream să intru în comentarii la tema de mai sus, la care întâmplător am fost premiat, ținând cont de reciprocitatea de simpatie dintre noi doi, vreau să-ți spun doar câteva cuvinte: La spiritul tău șugubăț puteai mai mult. Poante sunt, idei de poante sunt dar se vede clar că NU ai \"șlefuit\" destul. Știu cât de mult muncești și câtă pasiune pui în scopuri și interese comune epigramiștilor: statistici, recenzii, colecții de texte din domeniu, bibliografii etc. Dar nu uita nici de tine. Dacă \"periai\" mai bine, epigramele tale puteau fi pe podium. Deci, un pic mai multă muncă.

Laurențiu, am profitat de faptul că nu era prea clar la ce \"fenomen\" te referi, ca sa fac o glumă...
Nae, îți mulțumesc pentru franchețe, pentru opinii și pentru sfaturi; pentru mine contează mult toate acestea.
Cornel

Foarte adevarate...din poezii de suflet..si pt cine nu-ntelege,Noe nu mai are arca,,,si-a luat un yacht foarte luxos...iar cine are norocul sa fie animal in yachtul lui \'\'Noe\'\',supravietuieste...

Cu același respect și cu puțină întârziere, mulțumesc pentru trecerea pe la această pagină și pentru lectură. O să mă mai gândesc, să văd cum o să reușesc \"să descifrez\" toate enigmele din comentariul de mai sus (deocamdată, nu-mi da indicii, încerc să mă descurc singur)...
Cornel