Ciuntite placeri
arcuite taceri
ma sting
Azi nu-mi doresc sa te stiu
Dorinta e ceata
si senzatia negare
Azi ucid in mine orice incercare
Ti-am spus?
Sunt si zile in care...
Postul tău preferat: Le temps qu’il nous reste
Și un r rulat de gâtlejul unui chebechez – cum îmi place mie să-i numesc –
Freamăt de arămiu peste părul meu în flăcări
Și anul din urmă,
mă-mpingi spre mine însămi
tenebre să desfac
coșuri de piept
coșmare
În vindecare nu cred
cum nu crezi tu în suflet
în zămislirea Dianei din mare
a Atenei din vis
a ta dintr-un amerindian
12 august 1994
Cand scriu aceste randuri ma gandesc la ceea ce am trait in diferite etape ale iubirii mele. Mi-e greu sa gasesc cuvinte, ma doare sa deschid rani, dar e un castig sa stiu ce se
18 noiembrie 1996
Scriu dintr-o disperare absurda de a umple un gol, dar si de a recupera cei mai frumosi ani ai vietii mele... Mi i-ai furat, iubite prietene, mi i-ai luat ca si cum ti-ar fi
în delta-mi întinsă te voi duce și te voi plimba
seara baldachin fie-ți-va fiece salcie
ce-și cumetrește ramurile cu apă
îți voi pune licurici în păr, zână să-mi fie cea care-mi zâmbește
Nu
Iubesc tot ceea ce freamata, tot ceea ce pare destinat sa piara sau sa se stinga: amurgurile fierbinti, verile murinde, frunzele cazand, lacrimile prelingandu-se pe obraz, buzele vinetii. Iubesc
Cer
mediteranean
imbacsit de sare
in palmea mea
rasfrant
nu stiam de ce-mi saruti linia vietii
Vis
teluric
imbacsit de smoala
in sufletul meu
zacand
nu stiam de ce-mi urasti
Un mal de mare, o casa de lemn, un copil la poarta si un zambet pe chipu-ti. O seara ca oricare alta in care iesim in curte sa ascultam adierea vantului si un cantec de Chilian.... Prea idilic, imi
Fir cu fir
farama cu farama
un zeu necajit
inalta un zid
vorba cu vorba
traire cu traire
imi aratase cerul, luna, un Olimp
Vanturile spulbera cuvantul
si-n urma trairilor infrante,
Ma faci sa simt versul
ca pe o corvoada
silabe-aruncate in fantani inverzite
ma faci sa pierd sensul
stupide miscari
in triunghi curge timpul
de sus
catre cele 2 laturi ale mele cazand
Ma
7 august 2001
Stii, m-am oprit azi, in drum spre scoala, in fata unei tufe de trandafiri. Vroiam sa mi se intipareasca imaginea pe retina, chiar de privirea mea ramasese agatata doar pentru cateva
îmi tricotez privirile-n trăire și mă întreb de aș putea pluti...
ploi lungi în vârf de cenușiu
o frunză decăzută
sau cum vrei tu să-i spui
cad curcubeie și credem că-s râsete de îngeri....
Invechite plaje solare
in pesteri arzand a golire
nisip ridicat in spinare
de pescarusi plutind in dormire
e verde crangul afara
e verde campul din mine
o biata, dulce povara
e fusul orar
Ne-am cumparat 3 zile,
mai tii minte?
Si ne-am vandut pe-un cos de nuiele impletite
si ne-am iubit
ne-am tot iubit
stergand sudoarea oferirii
cu o noua sudoare pagana
si te strigam pe
Ti-am spus?
Dau ciresii in fruct
Rosul ardent navaleste in vietile noastre
Nu, nu ti-am spus nicicand
ca ma topesc, ma dizolv in toamna-amaruie
ca verdele-n cranguri nu substituie
putrezita
Moto:
\"Fiecare samanta trebuie sa invete un lucru: sa astepte acolo unde trebuie venirea primaverii. Samanta nu poate face nimic; nu poate aduce primavara; primavara va sosi atunci cand ii va veni
Mai stii ce mi-ai spus?
Sa fac bine sa tac
o ora
un veac
un cuvant
si de atunci am mereu fereastra inchisa.
Imi tot aduci carti, dictionare
poate-poate voi invata sa vorbesc.
Dar ce nu stii
Recitesc pagini pe care nu ti le-am transcris niciodata. Mai 1993. Revad o perioada de boala a existentei mele. Pe care tu, la plecare, ai avut curajul sa n-o numesti zbatere!
Tu... Omul ce ma
iti muscasem talpa
si unghia degetului mic
imi venea sa imi rup venele dintre tendoane
imi venea sa imi tai aorta
sa ma smulg
si odata cu mine sa extirpez
imaginea ta
senzatia de a te avea in
Innegrite geamuri
privind inspre destin
mirare adancita in riduri, zbarcituri
exista timshel - dupa cum ii spun unii -
sau doar soarta-amara
innegurita-n scrum
un drum ascuns adesea
ce nu duce
Inflorim pe dinlauntru
crengi razvratind in afara
Primavara-n talpa
drum ducand inspre coacere
Sani infloriti in magnolii
intinsi pe liniile din palma
Barbu scrie:
\"Vinovat e tot
Durerea celor plecand e mai apriga
Cei ramasi curs lasa-vor plansului intern
ca apa siroind in visare
liniste amara
stearsa-n credinta
albita-n nefiinta
cersita-n silinta
ca ruga spusa-ntru
RG