RCronologie
îmi place foarte mult primul poem. în al doilea am vaga impresie că se cam pierde puțin farmecul, din încercarea de a fi mai "tare". oricum, e de remarcat felul în care curge și al doilea poem.
mi se pare oarecum gratuită întrebarea din final. spun "oarecum" pentru că dacă aș auzi-o în realitate mi s-ar părea patetică. în contextul de aici vine ca un ceva aproape necesar. aproape.
mi se pare oarecum gratuită întrebarea din final. spun "oarecum" pentru că dacă aș auzi-o în realitate mi s-ar părea patetică. în contextul de aici vine ca un ceva aproape necesar. aproape.
Pe textul:
„Scrisori" de lupu ionut catalin
Recomandat0 suflu
Contextfoarte fain textul. pentru că reușește să uite de "reguli" - vorbesc și despre scriitură și despre conținut - și să își creeze un limbaj propriu. frumos! micile note de patetism sunt excelente în candoarea, în sinceritatea lor. un exercițiu de conștientizare a libertății pe care ți-o oferă iubirea.
Pe textul:
„ultimul sărut" de Valeriu D.G. Barbu
0 suflu
Contextfelicitări! mă bucur enorm pentru dumneavoastră, mă bucur sincer că eforturile sunt răsplătite! La mai multe premii și mai ales: la cât mai multă poezie de acum înainte! :)
Pe textul:
„Premiu la Milano" de Adrian Munteanu
0 suflu
Contextsincer, cred că e mult prea ușor vândută ideea. idee care, de altfe, e deja general acceptată. probabil dacă se intervenea mai mult asupra ei, devenea foarte interesant...:)
Pe textul:
„animal planet" de Ștefan Petrea
0 suflu
Contextîn general gust tipul ăsta de discurs, sensibil, nu sensibilos, cu oarecare patetism rămas în zona lui bună, adică fără să alunece în penibil, dar de cele mai multe ori aștept cu sufletul la gură ironia sau renegocierea de convenție, cum o fi ea. nu pot să zic de ce, așa cred eu despre lume, probabil. cred că aici e chiar la limită, sunt câteva construcții care riscă să alunece în pateticul celălalt, ăla periculos...
mai cred că o construcție de genul "viața și moartea să ni se întâmple" e atât de tocită, încât mai bine nu e, dacă nu e altfel...:)
dar nu cred că e rău, oricum
mai cred că o construcție de genul "viața și moartea să ni se întâmple" e atât de tocită, încât mai bine nu e, dacă nu e altfel...:)
dar nu cred că e rău, oricum
Pe textul:
„Irod" de Alexandru Gabriela
0 suflu
Context"mai ales când nu mă-ntrebi de ce uneori mă bufnește râsul". Aici, cred că se poate spune mai simplu. Merită, pentru a susține ritmul deja creat. Altfel, mi se pare că te scarpini pe după cap...
finalul e de milioane, felicitări
finalul e de milioane, felicitări
Pe textul:
„This ain't a love song" de Stefan Michailovich
0 suflu
Contextadriana, printre altele, mă bucur că ai renunțat la steaua "eminesciană", e mai bine așa. tot nu sună extraoridnar, poate și din cauza repetiției cuvântului "stea". oricum, mi se pare că textul e acum ceva mai închegat :)
deci eu zic că este...:)
deci eu zic că este...:)
Pe textul:
„o foaie de hârtie și-un pahar" de Adriana Lisandru
0 suflu
Contextcred că singurul punct slab e acolo, la "poate a fost un joc pentru tine". acolo mă scoate de tot din "filmul" pe care mi-l creasem până atunci. mai cred că un final mult mai abrupt, mult mai deschis, ar tensiona mai tare restul textului. sau nu știu, mie nu mi-a plăcut genul ăsta de deznodământ. tocmai pentru că e așteptare...:)
să ne citim cu bine!
să ne citim cu bine!
Pe textul:
„Eden" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
Contextcred că e păcat că strofa a 3-a e mult prea explicativă, e mult prea mult balast, pentru că în rest e foarte ok. adică acolo simt că se vor spuse prea multe lucruri și sunt ratate majoritatea. de asemenea, acel "să ne întâmplăm" mi se pare prea mult. imaginea e destul de drăguță cât să se susțină mult mai simplu. în rest, îmi place tocmai că e spus cu un ușor ton naiv, dar mișto susținut, asumat. e ciudat, în textele tale nu prea faci ce faci acolo în a 3-a strofă și e bine așa. sau poate mi se pare mie...
Pe textul:
„seara de ieri, noaptea de azi, lipsa de mâine" de Gabriel Nicolae Mihăilă
Recomandat0 suflu
Contexte minunată imaginea asta, a ochilor de culoarea sâmburelui. un poem ritmat, (doar aparent) simplu, light și foarte emoționant. mi-a plăcut.
Pe textul:
„Matrioșka" de herciu
0 suflu
Contextsingurătatea ca o șampanie învechită cum nu trebuie...așa am înțeles.
apoi, singura opțiune, să aprinzi cuptorul. sau poate nu, cine știe...
mi-a plăcut mult!
apoi, singura opțiune, să aprinzi cuptorul. sau poate nu, cine știe...
mi-a plăcut mult!
Pe textul:
„ultima viziune" de Adriana Lisandru
0 suflu
Contextși mie mi se pare minunată, chiar dacă unele lucruri pot fi spuse altfel, mai "poetic" și tocmai de-asta! ironia de la finalul strofei a doua e faină, poate că nu merită să subliniezi cu acel "(ironic!)". De altfel, strofa a doua stă bine de tot în picioare.
" ți-am cunoscut prietenii, trecătoarelor tale
le-am dat să bea singurul vin pe care-l mai aveam și ne-am îmbătat
împreună"
fain!
cu drag, raul
" ți-am cunoscut prietenii, trecătoarelor tale
le-am dat să bea singurul vin pe care-l mai aveam și ne-am îmbătat
împreună"
fain!
cu drag, raul
Pe textul:
„o foaie de hârtie și-un pahar" de Adriana Lisandru
0 suflu
ContextFelicitări, Maria, din toată inima! Să fie într-un ceas bun!
Pe textul:
„Maria DOBRESCU - „mireasa de sare”* " de Marian Dragomir
0 suflu
Contextcred că alea sunt mai degrabă gânduri decât amintiri. sper că se înțelege diferența pe care o am în minte și sper să fie logică...în rest, un instantaneu interesant. poate ar trebui să spună mai mult despre spațiul exterior...poate că are mai multă importanță decât îi este dată aici. de asemenea, nu văd rostul subtitlului...
Pe textul:
„Iluzia" de Marius Iulian Zinca
0 suflu
Contexteu văd cam ilogică înlănțuirea de construcții care se vor poetice...nu prea cred că reușesc să fie. dacă tot e personală și dacă tot se vrea asumată, de ce nu e scrisă de la început cu vocea din ultimele 4-5 versuri? sigur, cu truisme și acolo, dar măcar...:)
Pe textul:
„între noi doi" de Dorina Șișu
0 suflu
Contextcitind prima strofă mă gândeam că toată treaba e abordată cu ironie. am fost dezamăgit să aflu că nu e așa. și apoi, spre final, lucrurile devin cumva ireparabile...
Pe textul:
„Sufletul cactus" de G Gabriel Petru Băețan
0 suflu
Contexte un text fain. emoționant, inteligent, poate puțin prea explicativ, dar oricum, arată (cel puțin aparent) ca o confesiune puternică, așa că poate să fie oricum atâta timp cât e pe bune. și pare pe bune. :)
Pe textul:
„abia acum pot să vorbesc despre tine" de elis ioan
0 suflu
Contextși a vorbi despre dragoste sau despre Dumenezeu sau despre orice altceva e epigonic, dar scriem în continuare. faptul că trupul e relaționat cu relieful (!) nu mi se pare o metodă. și până la urmă...
iertare că intervin, dar mi se pare un pic exagerat...:)
iertare că intervin, dar mi se pare un pic exagerat...:)
Pe textul:
„esența" de ștefan ciobanu
Recomandat0 suflu
Contextfelicitări, ștefan, pentru acest frumos poem al tinereții. un poem tânăr și el. e foarte bună găselnița cu căpcăunul...te întrebi ce e și îți dai seama că e cam tot...:)
cam așa înțeleg eu:
http://www.youtube.com/watch?v=Bzge5vY72hE
îmi place!
cam așa înțeleg eu:
http://www.youtube.com/watch?v=Bzge5vY72hE
îmi place!
Pe textul:
„esența" de ștefan ciobanu
Recomandat0 suflu
Contextîmi place, dar de ce doar atât? nu îmi prea place cum comunică cele 3 părți. ele, în sine, sunt foarte frumoase dar simt nevoia de mai mult. sau de un liant mai puternic între ele.
Pe textul:
„scris pe dinăuntru" de Lavinia Micula
0 suflu
Context