Idei neroade

Terifiant, oare ce monstruleț te macină de îți e ochiul ațintit spre astfel de stări, de ce încerci să transpui în cuvinte complicatele tentacule ale subconștientului?
Întunericul e acel necunoscut din care mereu te pândește o idee în favoare lipsei tale de libertate, impunându-ți să o alegi, fără să cunoști ce alegi, cu impresia că alegi, te transformă în marionetă.

Fraze arborescente, decor fosforescent, cu reflexe sângerii. Atmosferă expresionistă, membre amputate care nu trezesc repulsie, ci îndeamnă la o pauză de gândire în fața \"ideii de a mânca\". În clipele când scriu aceste cuvinte și mie îmi este tare foame, așa că înțeleg poemul perfect. Boiaua și piperul aduc un gust picant acestui text. Mai citim.

Am o predilecție de a descrie stări morbide, nebunia, vicii și păcate, mai precis partea care nu se vede la om.
Poezia nu a fost concepută din zona subconștientului, ci din luciditatea minții și a fost tot timpul sub controlul gândirii.Intenția mea a fost să scriu o poezie care să șocheze, căci așa se explică finalul.
Claudia, mulțumesc că m-ai ales pe mine ca să mă comentezi și îți sunt recunoscător pentru opțiunea ta.

Ai condimentat comentariul în doza potrivită de boia și piper și mi-ai servit un cotlet al gândirii analitice gustos.Ești o bucătăreasă talentată, ce împarți cu altruism poeților bucatele apetisante ale reflecțiilor tale.