Poezie
O viața construită numai din ipoteze. Pământul sub aripi
2 min lectură·
Mediu
Dimensiunea zborului
întinsă de la pământ la cer
de la cer la transcendent
și din transcendent în spațiile divine
în cazul celor pervertiți
înspre profan, anatemă, blasfemie și sacrilegiu
se micșorează
până la o pasăre colibri
care dă de o mie de ori din aripi
într-un minut
nu pentru a zbura
ci pentru a se menține în aer
hrănindu-se cu cuvinte sparte
de simulacrul unei fericiri
cu căluș la gură
traumatizată de asaltul nefericirii
O viață construită
numai din ipoteze adevărate sau false
cu care unii văruiesc
zidul problemelor existențiale
lipsită de concluziile
despre cauzele, efectele și finalitatea lumii
ce oferă certitudine, siguranță și încredere
se trăiește
în absența spiritului reflexiv
având apetență pentru adevăr și repulsie față de incert.
***
O grevă a iubirii
împărțită în greva foamei, a setei și a frigului
descătușează alergii
care așează straturi de iod
pe rana dragostei
timpul
presară distanțe
cauterizând rana
din care țâșnesc fluturi
adun aripile tuturor fluturilor
le aglutinez cu esența zborului
și obțin o aripă uriașă
ale cărei fâlfâiri
generează vânturi puternice
din care se nasc furtunile, tornadele, uraganele
asumate de Creator
ca un resentiment suprem
față de comportamentul vulgar
al omului
aflat la confluența
dintre teluric și divin
Când aripile uriașe
se sprijină de pământ
se face beznă.
053.952
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- razvan rachieriu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 210
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 51
- Actualizat
Cum sa citezi
razvan rachieriu. “O viața construită numai din ipoteze. Pământul sub aripi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-rachieriu/poezie/14073884/o-viata-construita-numai-din-ipoteze-pamantul-sub-aripiComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
privindu-se în oglindă, poezia se strâmbă din principiul lamentabil al imundului.
într-o încordare continuă, absurdul capătă valențe inteligibile. ratarea, ca o femeie perversă
tace, în încăperile reci ale inefabilului.
schilodită, rănită, violată în intimitatea eului ei, poezia fuge ca o bezmetică, paralel cu poetul, cufundat într-o semantică exhaustivă. degeaba încearcă s-o prindă, paralelismul lui plutarh nu ține, nefiindul capătă proporții ridicole, adiacente, scabroase. încercând să se salveze, scârbită, într-un infinit transcendent, cu ultimele puteri
p o e z i a
își face seppuku.
aleluia
într-o încordare continuă, absurdul capătă valențe inteligibile. ratarea, ca o femeie perversă
tace, în încăperile reci ale inefabilului.
schilodită, rănită, violată în intimitatea eului ei, poezia fuge ca o bezmetică, paralel cu poetul, cufundat într-o semantică exhaustivă. degeaba încearcă s-o prindă, paralelismul lui plutarh nu ține, nefiindul capătă proporții ridicole, adiacente, scabroase. încercând să se salveze, scârbită, într-un infinit transcendent, cu ultimele puteri
p o e z i a
își face seppuku.
aleluia
0
GELA
Când iubirea face grevă, așteptând să-i fie îndeplinite condițiile, necrezând în promisiuni deșarte, ura năvălește în spațiile lăsate libere de ea, eu mă număr printre cei ce-și construiesc viața cu ajutorul dimensiunilor siderale, non-telurice.
Cu prietenie de poet, Răzvan.
Când iubirea face grevă, așteptând să-i fie îndeplinite condițiile, necrezând în promisiuni deșarte, ura năvălește în spațiile lăsate libere de ea, eu mă număr printre cei ce-și construiesc viața cu ajutorul dimensiunilor siderale, non-telurice.
Cu prietenie de poet, Răzvan.
0
ANGHEL
Absurdul smălțuiește ratarea, pe care rațiunea o înlătură cultivând în realitate principiile raționalului, însă poezia jonglează în același timp cu realul și irealul, cu raționalul și iraționalul, cu abstractul și concretul, cu logicul și paradoxalul, cu genuinul și absurdul, și își caută în transcendent și în divin sursele de inspirație.
Cu prietenie, Răzvan.
Absurdul smălțuiește ratarea, pe care rațiunea o înlătură cultivând în realitate principiile raționalului, însă poezia jonglează în același timp cu realul și irealul, cu raționalul și iraționalul, cu abstractul și concretul, cu logicul și paradoxalul, cu genuinul și absurdul, și își caută în transcendent și în divin sursele de inspirație.
Cu prietenie, Răzvan.
0
Răzvan,
te-am rugat să nu mai răspunzi separat comentatorilor. dacă o respectă toți, tu de ce nu?
"Eugenia Reiter
[18.Jun.15 12:52]
te rog să nu mai răspunzi separat comentatorilor. e regulă dintotdeauna, o respectă toți.
se încarcă inutil pagina principală de comentarii.
mulțumesc"
te-am rugat să nu mai răspunzi separat comentatorilor. dacă o respectă toți, tu de ce nu?
"Eugenia Reiter
[18.Jun.15 12:52]
te rog să nu mai răspunzi separat comentatorilor. e regulă dintotdeauna, o respectă toți.
se încarcă inutil pagina principală de comentarii.
mulțumesc"
0

E doar o părere, fiecare își construiește drumul cu ce material și la ce dimensiune dorește!
Am reținut imagini noi...