Poezie
Lucruri ciudate. Mine însumi în fațete temporale
1 min lectură·
Mediu
Suntem cutreierați
de îngeri proscriși
cum prin buzunare
circulă vântul
m-am încălțat
cu pantofi de sport
din piele de demoni
pe tălpi
trăiau o specie de lilieci
ce se hrăneau
cu forța gravitațională
blugii
erau vopsiți
cu cerneală de sepie
iar pielea
era făcută la comandă
sufletului îmbătrânit și cocoșat
i-am creat coloană vertebrală
pentru a sta drept
i-am înlocuit organul corespunzător sensibilității
i-am pus limbă de câine
și acum latră încontinuu
Între tricou și epidermă
și-a făcut culcuș
o ființă invizibilă.
***
Pentru a mă debloca
din spațiul
dintre copilărie și nefiind
extrag nostalgia
din memorie
în care am inserat un caleidoscop
pentru a mă vedea pe mine însumi
în fațete temporale
cu timpul
zugrăvind încăperea
în care viețuia jocul
dezlipit de problematica existențială
înfășurat într-o sferă de candoare
care se rostogolea la infinit
pe pardoseala distracției
Cine trăiește din trecut
înseamnă că a avut o copilărie fericită
cine trăiește în prezent
este atras de clipa acum
pe care o dilată
pentru a pune în ea activitățile și distracția
cine trăiește în viitor
este înzestrat cu viziuni profunde
transformă hazardul și fortuitul
în variabile existențiale
create de imaginația
care se crede profet și oracol.
022.464
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- razvan rachieriu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 195
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 53
- Actualizat
Cum sa citezi
razvan rachieriu. “Lucruri ciudate. Mine însumi în fațete temporale.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-rachieriu/poezie/14069644/lucruri-ciudate-mine-insumi-in-fatete-temporaleComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRLIVIU
Ai introdus matematica cu pseudo-raționamentul tău format din fragmente eterogene disparate, fără verbe, fără coloană vertebrală lingvistică, fără substanță gnomică, exprimarea ta este puerilă în care mă întrebi, cu virulență ce-i drept, așa cum un copil își întreabă tatăl.
Ai introdus matematica cu pseudo-raționamentul tău format din fragmente eterogene disparate, fără verbe, fără coloană vertebrală lingvistică, fără substanță gnomică, exprimarea ta este puerilă în care mă întrebi, cu virulență ce-i drept, așa cum un copil își întreabă tatăl.
0
de îngeri proscriși
cum prin buzunare
circulă vântul" ???
Cum adică?
"trăiau o specie de lilieci" ?
Cînd la prezent, cînd la trecut, cînd trecute pur și simplu dincolo de logică.
"Cine trăiește din trecut
înseamnă că a avut o copilărie fericită
cine trăiește în prezent
este atras de clipa acum"-iată agramatismul dus la extrem.
"pentru a pune în ea activitățile și distracția"? Cum adică?
Hazardul și fortuitul nu e totuna? NU! Să chemăm un jurist de seamă să ne lămurească.
"în variabile existențiale" e ok, mai ales dacă sînt create de imaginația
care se crede profet și oracol, nu doar măscărici și bufon.