Poezie
Puncte cardinale
2 min lectură·
Mediu
Raționalul interacționează cu iraționalul
pe planurile diverse ale realității fisurate de idealul
Punctele cardinale îmi circumscriu
persoana construită din vocale în care limitele îmi scriu
și consoane în tiparul vocabularului viu
Nordul transcende sublimul
Sudul transmigrează neputința și spleenul
Estul înnoiește desuetul
Vestul modernizează concretul
Între Nord și Sud se circumscrie voința
Între Est și Vest se înscrie putința
o margine între parantezele nației acaparând ființa
Pe cercul segmentat
în ariile punctelor cardinale în care mă plimb încântat
diametrul are la capete
Nordul și Sudul condor și erete
și transversal
Estul și Vestul utopic și venal
Deosebirea dintre ego Nord
și alter-ego Sud unite prin geografic confort
îmi conturează trăsăturile cu luminiscente averse
descinse din ipostaze diverse
Asemănarea dintre mine însumi și altul
dar tot eu însă înaltul
unește Estul cu Vestul
înglobate în poligonul ce trece testul
cu n laturi zile concepând întunericului protestul
Longitudinal caracteristicile întregind matricea non-nulității
înconjoară ecuatorul personalității
Linia cu sinuozități întâlnind personificarea sfericului
taie abscisa în punctul teluricului
și ordonata în punctul transcendentului
Mă definesc în sfere, piramide
cercuri, poligoane, triunghiuri în care forfotesc omide
în segmente încorporând o țară
când perfectibilul răbufnește înafară
în drepte văzute ca simboluri
ale infinitului abstract cu miriade de goluri.
023.757
0
\"trăsăturile cu luminiscente averse
descinse din ipostaze diverse\".
Părerea mea este că puteai dezvolta puțin
\"înglobate în poligonul ce trece testul
cu n laturi zile concepând întunericului protestul\"
pentru că e greu pentru un cititor să înțeleagă că protestul trece testul, chiar dacă e negru și nu din considerente de rimă.
Finalul este excelent și parcă spune că lumea toată nu ar exista fără tine.