Poezie
Cerc negru
1 min lectură·
Mediu
Cu mâinile legate de pomii zilei
Scutur tirania ce putrezește fructele milei,
Din almanahul vieții rup paginile
În care sunt descrise calamitățile și paraginile.
Ochii mi-i arunc în pumnul nopții,
Pașii calcă pe tenebre opacizând vălul sorții,
Umbrele cu guri de-abis cântă un imn funebru
Și doar speranța se rotește într-un cerc negru.
Răbdarea de-a număra firele de iarbă
Ale timpului cu ochi de sticlă și barbă,
Se depune ca un lest pe corpul răsucit în interior,
Ascult zgomotele precipitării asurzind un calm anterior.
Gust mierea de pe fetișuri personale
Și beau virtutea în care se scaldă vestale,
O ploaie continuă îmi spală de lacrimi ochii,
Un zâmbet sexual se cuibărește sub rochii.
Măsor suferința în numărul țigărilor fumate,
Când fericirea ia forma nălucilor în închipuiri afumate,
Îmi cântăresc visele a căror greutate nu o mai suport
Și descurajarea se destinde în neant ca un resort.
033.391
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- razvan rachieriu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 146
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
razvan rachieriu. “Cerc negru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-rachieriu/poezie/13900975/cerc-negruComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TDplăcut genul și modul în care este menținut.
de asemenea imaginile împlinesc.
*Gust mierea de pe fetișuri personale
Și beau virtutea în care se scaldă vestale,
O ploaie continuă îmi spală de lacrimi ochii,
Un zâmbet sexual se cuibărește sub rochii.*
ps...
mențiunea făcută de LIM este corectă. se poate umbla puțin la acel vers.
stimă și considerație,
teodor dume,
de asemenea imaginile împlinesc.
*Gust mierea de pe fetișuri personale
Și beau virtutea în care se scaldă vestale,
O ploaie continuă îmi spală de lacrimi ochii,
Un zâmbet sexual se cuibărește sub rochii.*
ps...
mențiunea făcută de LIM este corectă. se poate umbla puțin la acel vers.
stimă și considerație,
teodor dume,
0
RRLIVIU
Toți ne învârtim într-un “cerc negru” existențial, format din decepții, blazări, dezamăgiri, însă unii reușesc să se elibereze de cerc prin optimism, la alții însă “descurajarea se destinde în neant ca un resort”.
Îți mulțumesc pentru cuvintele înscrise în pagina comentariului, care face parte din “almanahul vieții”.
TEODOR
Sunt recunoscător pentru că ai umblat cu privirea poetică prin spațiul poeziei și ai scos din ea esențialul.
Cu prietenie, Răzvan.
Toți ne învârtim într-un “cerc negru” existențial, format din decepții, blazări, dezamăgiri, însă unii reușesc să se elibereze de cerc prin optimism, la alții însă “descurajarea se destinde în neant ca un resort”.
Îți mulțumesc pentru cuvintele înscrise în pagina comentariului, care face parte din “almanahul vieții”.
TEODOR
Sunt recunoscător pentru că ai umblat cu privirea poetică prin spațiul poeziei și ai scos din ea esențialul.
Cu prietenie, Răzvan.
0
\"Din almanahul vieții rup paginile
În care sunt descrise calamitățile și paraginile.\"
În rest, prea multe ruperi de ritm. Mai cu seamă în strofa trei, ultimele două versuri. La \"ascult zgomotele precipitării asurzind un calm anterior\" se simte chiar o mare sforțare pentru a transmite ceva.
LIM.