Incet-incet, cartile cu povesti ajung sa iasa din realitatea copiilor si sa emigreze spre legenda. Jocurile de altadata acumuleaza tot mai mult praf, fiind inlocuite de sofisticarii computerizate, in
Își luau adio printr-un dans. Știau amândoi că în zorii zilei următoare aveau să moară.
Nu le păsa. Pentru ei era doar rumba, un gramofon și pivnița plină de igrasie. Printre lemnele cu găuri ce
Puterea sinucigașului stă în credința că ultimul său gest va fi unul prin care- în sfârșit!- va atrage atenția asupra lui, dovedind ceva, căpătând o semnificație. “Te-am iubit enorm!”; “ți-arăt io
Poeții și scriitorii cei hărăziti a fi lumini ale sufletului au cântat veacuri la rând despre iubire, fie ea una solară, mântuitoare, fie tristă și înrobtoare. Mai mult decât atât, a vorbit Iisus
Sunt un copac fără pădure dintr-un cântec trist de altădată. Seva mea e bolnavă și visez să-mi întind rădăcinile aproape putrede într-un sol acid și vâscos. Sunt un copac cu frunze depresive, care
Universul este măsura singurătății absolute a lui Dumnezeu.
Ultima himeră e moartea. Dacă Universul ar fi populat, atunci m-aș teme să nu mă întâlnesc cu ea, fiindcă m-ar putea arunca,
“…And thank God that I’m not aware
and thank your God that I just don’t care
oh and I guess that I just don’t know
and I guess that I just don’t know.”
(The
Doamnelor și domnilor,
Suntem 12 frați acasă și numai sora noastră muncește, la spital-că de-aia e soră. Pensia lu’ tata este miiiică și mama e caznică sau casnică, oricum înseamnă cam tot aia, cu
Mesteacănul
Numele meu este Cecilia
O impertinență spirituală mă îndemna să fiu. Eram singură, închinându-mă iconoclast la propriul meu vițel de aur. Știam că e un păcat, dar era un moment de
Timpul lui era prea vechi pentru a mai putea fi cuprins în timpul ei. Spațiile dintre ei puteau să cadă oricât de mult, subțiind și metamorfozând obstacole și credințe împietrite. Dar timpul lui nu
Daca am scrie numai in clisee, oare cum ar iesi un text? Poate cam asa:
Sunt un romantic incurabi (ia, dom’le, o aspirina, poate-ti trece!) si va trimit scrisoare din insorita Italie (acolo ploaia
Isi privi mainile insangerate. Uniforma lui neagra, era o carpa. Bombele continuau sa cada fara nici un rost. Se terminase.
Nepasatoare, dintr-un copac ramas cumva in picioare, il privea o pasare.
El. Imbracat in frac, palarie borsalino trasa usor peste ochi, o floare rosie la butoniera, pantofi de lac. Si-a dat silinta sa-i faca stralucitori. Ea. O aparitie vaporoasa, rochie neagra cu paiete
Îmi spuneai că ți-e foame de prea devreme, îmi țineai sufletul în mâna stângă și îmi spuneai că e prea târziu. Urlam spre tine cu o voce care nu descoperise vocalele, care nu putea fi decât un
...Vei fi avut o viata buna?
Vei fi visat indeajuns, vei fi sperat, vei fi iubit, te vei fi inconjurat de prieteni, vei fi iertat pe cei ce cu voie ori fara de voie ti-au fost potrivnici, vei fi
Se dedică prezenta scriere populației feminine din nord-vestul orașului Bumbești-Pițic, colț cu Pociovaliștea și populației masculine din comuna Pui. Mulțumim pe această cale sponsorilor noștri