Jurnale

nu-s împăcat cu mine dar nici nu mai aștept iertarea nimănui; ca muntele neîmblânzit, ca vântul nu cer nimic, nici măcar îndurare; în fața unui soare orb, înfrânt, șopti-vom iar când noaptea va

RFRavendark Scar Furiel

0

1

răvășite-n vânt ultimele focuri s-or stinge cu amurgul. în noaptea mută si pustie umbrele cresc alungite într-un dans pustiitor; stăruind în lumină...

RFRavendark Scar Furiel

0

1

găsit-am azi un ciob de sticlă mă uit prin el sperând să te găsesc. nu ești... dar totuși văd. văd plete răvășite-n vânt, doi ochi prea stinși în care stăruie lumina, văd buzele-ți

RFRavendark Scar Furiel

0

1

lăsa-voi vântul liber și sufletu-i neîmblanzit lunii îi va întoarce șuieratul... în țipetele pescarușilor înnebuniți le va fi greu să ne afle...

RFRavendark Scar Furiel

0

1

de vrei să te încânt... adu-mi cenuși purtate-n vânturi și pene albe înmuiate-n sare, adu-mi și ierburi presărate-n pulberi roșii și îmblânzește focul care arde-n zare. adu-mi lumina

RFRavendark Scar Furiel

0

0

pădurile întunecară noaptea și brazii plâng cu lacrimi de rașină, un vânt de aripi cu-adieri sărate învăluit în zdrențe sfâșiate-ncet suspină... un foc dansează părăsit în raza lunii cu-ochi

RFRavendark Scar Furiel

0

0

uit... de când mă știu nu am făcut altceva. ieri am uitat să ascult soarele, azi am uitat să te privesc, mâine nici măcar nu îmi voi mai aminti de mine. uit.

RFRavendark Scar Furiel

0

2

vânturi hoinare, rătăcite -de stranii șoapte pline- îngână glasul codrilor cerniți. și pe poteci de iederi năpădite, din hău-adânc al nopții răsărite doar călătorii își urmează calea suflând

RFRavendark Scar Furiel

0

0

voci mă strigă și nu mai pot dormi. fără ecou un vuiet năprasnic pustiește liniștea și semnele scrise pe apă, voci fără glas, se risipesc pe rând într-o tăcere nesfârșită.... surprins și

RFRavendark Scar Furiel

0

0

la foc tihnit în noaptea stinsă sub luna-ntunecată, roșie, aprinsă în inima pădurii reci ascult cum vantul piere printre crengi și nechezau sirepii... cătam la foc cu ochi

RFRavendark Scar Furiel

0

0

voci fără glas mă cheamă prin desișul de ramuri și luna palidă scăldată-n sânge îngână plânsul din pustiu...

RFRavendark Scar Furiel

0

0

urlă sângele? să zbiere! stau și pândesc vuietul năprasnic dindărătul stâncilor pleșuve mareea invadatoare se-avântă cu poftă în reavănul pământ ce te-a scornit, blestemato? dansează

RFRavendark Scar Furiel

0

0

focul viu ca o nălucă se-afundă în măruntaiele nopții din întuneric doar frigul năvalnic mă înconjoară cu vedenii nesfârșite și frunze moarte mă acoperă dezvelind cărări uitate spre

RFRavendark Scar Furiel

0

0

rătăcesc spre noapte pe câmpuri uitate prin hrube bântuite de voci sparte, telurice ce invocă o stare în spiritul a tot ceea ce este înflorit într-un joc ce nu-i.... veșnicia, ne scapă oare?

RFRavendark Scar Furiel

0

0

stă goală-n câmp urlând în zadar în liniștea asurzitoare și răsuflarea-i rece se împlântă-adânc în reavănul pământ dezvelind muguri de sânge pe buzele-mi uscate de vânt... sub clarul de

RFRavendark Scar Furiel

0

3

am ajuns la capătul puterilor după atâtea nopti de veghe... un suflu tainic vuiește năprasnic în pragul iernii - e urletul haitelor ieșite din munți- cum urlă vântu- n crugul bradului când

RFRavendark Scar Furiel

0

0

Ai auzit vreodată plânsul tulnicelor prin munți? un cânt nespus de trist în toiul nopții smulge frunza ce-a mai rămas... sălbatică și mută luna plină iese din nor s-asculte scâncetele

RFRavendark Scar Furiel

0

0

nu mai ești.... țipătul pe care nu-l auzea nimeni a rezistat între lumină și nelumină uscat pe dinăuntru. înainte să îngheți s-a lăsat noaptea...

RFRavendark Scar Furiel

0

0

cred în singurătate cu cât ma schimb cu atât rămân mai mult același când toate luminile mor în strania veghe o lume îndepărtată, uitată de vreme stăpânește umbra și întunericul și te urmez, pe

RFRavendark Scar Furiel

0

1

apusul va sfârși in praful nopții știi... pe ascuns sunt nebun cărările sunt închegate carnea e împietrită răsuflarea s-a stins câtă vreme va fi marea vocea ta mă va călăuzi din

RFRavendark Scar Furiel

0

1

mă scald în stelele aprinse și nu-mi mai pasă de furtuna ce spală timpul când disper. până și țipetele amuți-vor de acuma...

RFRavendark Scar Furiel

0

1

e neagră Ea,cea plină de lumină și-i mistuită in crudă durere visând aștept ca vraja să revină o să aștept până ce noaptea piere...

RFRavendark Scar Furiel

0

0

din nou mă-ntunec și disper umbrit fără scăpare luptând să-nving am fost supus de luna cea amară...

RFRavendark Scar Furiel

0

0

aprindeți un foc de tabără... și suflete se vor aduna precum insectele nocturne în jurul opaițului într-un dans grotesc înfășurate în luna roșie... aprindeți un foc de tabără... și nori

RFRavendark Scar Furiel

0

6

soarele palid bâjbâie printre cețurile dese înnegrite de apus cu smârcuri de umbră difuz si timid se scufundă în cele din urmă în pântecele unui lac și a doua zi se naște din nou

RFRavendark Scar Furiel

0

0

întinderile nesfârșite de ape deasupra lor doar stelele mai sunt stelele de mare ale unui cer fără lună. privesc dansul grotesc al valurilor înfierbântate și știu că mai sunt și alte neamuri

RFRavendark Scar Furiel

0

1

...atât de tare țip că uneori uit să respir uit să clipesc uit să trăiesc uit să exist. e atât de greu uneori...

RFRavendark Scar Furiel

0

0

două umbre în întuneric împleticindu-se... în acest labirint nepăzit de soare poate chiar făptura ta mi s-a arătat. și îți vedeam ochii încă limpezi... ochii tăi, încremeniți în așteptare și

RFRavendark Scar Furiel

0

0

încă mai păstrăm steaguri rupte întunecate de vreme încă mai credem în soare sânge și tină apoi au început sa moară precum frunzele odată cu trecerea anilor uciși de același dușman... am

RFRavendark Scar Furiel

0

0

o toamnă subliminală infestează pielea frunzelor care invocă o lume demult apusă... răpusă... cu o lovitură și un țipăt... târâți în viață în ciuda împotrivirilor noastre ne-am uitat de

RFRavendark Scar Furiel

0

0

orizontul spasmodic anunță o iarnă perpetuă și uscăciunea văzduhului mă aruncă în hăuri fără fund lacuri de vomă, sânge și puroi, mirosind dulceag a putrefacție în beznă ești... ...altfel...

RFRavendark Scar Furiel

0

1