aprindeți un foc de tabără

aprindeți un foc de tabără... și suflete se vor aduna precum insectele nocturne în jurul opaițului într-un dans grotesc înfășurate în luna roșie... aprindeți un foc de tabără... și nori nesfârșiți de fluturi vor veni de departe galopând nebunește din adâncurile nopții inundate de lumină precum călătorii de demult ce se scăldau în lumina deasă a lunii... aprindeți un foc de tabără... și soarele aspru al pustiului va fi uitat în cântece vesele ce se înalță spre cer învăluind roiurile goale, ciudate, aproape neajutorate precum rugile șoptite-n liniște adâncă... aprindeți un foc de tabără... și urmăriți lemnele cum crapă înroșite ținând ritmul milioanelor de zvârcoliri ale aripilor. și în timp ce priviți acest dans grotesc închideți ochii și ascultați fluturele captiv care, îmbătat de lumină, zvâcnește din aripi în hăul din sufletul vostru aprindeți un foc de tabără... ...și lăsați-l să zboare...