încă dimineață

Comparațiile par multe tocmai pentru că sunt extrem de expresive, de fapt depășesc prin sugestie nivelul comparației devenind metafore si metaforizând contextul și vecinătatea.
Asocierea bruscă a șuieratului ceainicului cu legănatul trenului nu e surprinzătoare cât familială oricui, toți am trăit aceste momente de mers cu trenul în noapte undeva, în timp ce gândul ne purta spre căldura casei, Aici se întâmplă invers, iar amintirea fugară e ca o scurtă răzbunare a dorului de atunci.
"Frigul care se întinde peste casă ca un animal acoperindu-și puii" e șocantă prin inversarea legilor gândului, orice ființă își acoperă puii spre a-i proteja, frigul ne învăluie spre a ne pierde, spre a smulge din noi căldura și tremurul.
"Cum iese fumul din hornuri" ar fi doar descriptivă dacă ansamblul nu ar cuprinde totul într-o armonie simplă și dureroasă, din trupul mamei - mirosul zăpezii ca fumul lipindu-se de păsările călătoare... dureros dar superb spus.
Ultima comparație, chipurile care se schimbă ca și cum s-ar scufunda sub gheață, e în toată strofa sentimentul unei spaime, al unui pericol iminent care se înlănțuie cu dorința de a fi acasă, de siguranță și căldură și nu știm cum se sfârșește totul, pentru că teama și spaima și dorul și plecarea nu au niciodată sfârșit.

Emoționantă și adâncă poezie, ne mai citim. F.

Marta
ma bucura semnul lasat de tine, abundenta de comparatii (totusi nu cred ca-s multe aici) e ceva ce imi asum adesea, insa dupa ce las vreme sa treaca ma intorc si mai scutur pe unde vad cu ochi mai "reci" ca se poate. te mai astept cu feedback, prinde bine. multam mult.


Florian
surprinzator intr/un mod f placut commentul atat de elaborat pe care ai avut rabdarea sa-l postezi sub text. iti multumesc pentru trecere si, bineinteles, pentru asa opinie magulitoare pt mine.Nu ma asteptam...:)