Poezie
cunosc liniștea asta
(dintr-un om al străzii)
1 min lectură·
Mediu
amintește-ți și tu măi nenea când ne rostogoleam de pe deal
aduceam iarbă sub pielea genunchilor
de-o culegea mama și-o punea în cuiburi la streașină
că toate ce trăiesc trebuie sa aibă o casă
zicea
atunci parcă sărea inima așa în noi ca o capră pe gard
lua soarele în coarne îl spărgea de prispă
cum spărgeau țiganii pepenii
mâncam și unii și alții de la ăi mici la ăi mari
ca și acum
la fel ne intră zilele în carne
ne umplem ca sacii de
făină
din unii mai iese o pâine caldă
măi nenea
și se împart lumii, lumea se bucură și învârte pământul mai departe
sub tălpi
iar pământul învârte cerul și el înșurubează stelele
și întărește podelele Domnului măi nenea
să nu cadă să scufunde toate
de încă sunt
așa că nu te gândi că mergem degeaba
sau că încurcăm drumurile
pe oriunde ai lua-o e o dâră de iarbă
și tot acasă ajungem
054.131
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- raluca sandor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 158
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
raluca sandor. “cunosc liniștea asta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/raluca-sandor/poezie/13990356/cunosc-linistea-astaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SPnu ma satur de el. ca un concert al painii. e un text de reco.
0
RS
ce surpriza frumoasa sa vad ca s/a intors cineva pe textul asta. Il gandeam pierdut deja. Iti multumesc pentru semn si ma bucura faptul ca ai gasit in el ceva care sa te faca sa lasi semnul asta
0
TDda, un text de excepție cu punctări și legături atent făcute.
universul descris aici e unul spre care ne-am dori să ne reîntoarcem, numai că nu e cu putință.
remarc naturalețea discursului și modul în care se desfățoară fără poticniri.
bucuros că am trecut pe aici
cu sinceritate,
teodor dume,
universul descris aici e unul spre care ne-am dori să ne reîntoarcem, numai că nu e cu putință.
remarc naturalețea discursului și modul în care se desfățoară fără poticniri.
bucuros că am trecut pe aici
cu sinceritate,
teodor dume,
0
RS
iti multumesc pentru trecere.nu e putin lucru sa vad ca uite a existat o rezonanta.
0
Asta e unul dintre poemele tale incarcate emotional, dar nu numai, pentru ca aici te joci mai mult cu acest monolog, e un poem pe care nu-l stiam, il aduci pe nenea aici, cu noi, ii arati ceea ce noi nu vedem si creezi un univers al unei copilarii pierdute, desi pierdut nu e cuvnatul potrivit, e ca intr-un diapozitiv in care schimbi cadrele, se aude acel zgomot, se vad nuante si nuante, si ajungi la capat cand noi mergem acasa.