Radmila Popovici

Acest tren are atîtea vagoane,că la un moment dat,dacă mai ești viu,înțelegi.
Nu ai de ce te teme.

Să pot plăti a gîndului tăcere
Și fapta ce ades răsplată cere.

Alina,Vladimir,înseamnă mult încrederea ce mi-o acordați și că ce-am adus aici place.Promit să am mereu \"masa\" întinsă pentru toți acei înfometați și însetati de \"bucatele\" mele servite din toată inima.

Maria, îmi exprim satisfacția de a trece de fiecare dată printre \"paginile\" tale create cu grijă și multă responsabilitate! Grație muncii acestea enorme avem ușurința și plăcerea descopeririii unoi perle, care ar putea fi ocolite. Ești o comoară în această \"casă\".
Silvia, nu încetez să mă bucur pentru tine și meritele tale!

Remarcat, citit, analizat... Dar e la personale și are surplus de comentarii. (Poate nu \"degradat\"?)

Aoleu, ce-mi plac întorsăturile (uneori)!
Să zicem că vezi negru, dar ți se spune că verdele e foarte fresh, ori te simți îngrozitor, iar lumea te asigură că arăți super.
Mă bucur că \"numărătoarea\" mea (de zile) v-a făcut oarecum să zîmbiți...
Lory, o zi e bogată în fire albe, așa că, dacă reușești să păstrezi măcar două din fiecare, te îmbogățești cu amintiri și ai noroc să nu fi trecut fără rost pe alături.
Genu, m-ai dat gata cu valsul și pomana. Pare-se că chiar ți-am dat-o fals;).

Silvia, ești tu modestă tare, dar fii atentă - ți-a reușit să pui la cale o seară de vis, fiindcă o visez a doua noapte la rînd și, ca să vezi, în vis suntem mult mai mulți, de aici și de unde se face cea mai bună ciorbă de burtă:). Primul și cel mai important pas îți aparține, așa că, pe lîngă minunile pe care le faci în poezie, mai poți face și altele, la fel de bine!
Pe Ion, fiind un El și încă cineva indispensabil de buna dispoziție, l-a cuprins tristețea, (să fie, oare, motivat de prea puținele Nine, Natașe etc. prezente la prima cină-cenaclu a poeziștilor chișinăueni, sau, poate...?). Ne va spune mai tîrziu într-o epigramă. Ioane, suntem puțini, dar buni, nu?
Mihai și Dumitru, mizăm pe \"umeri de susținere\", aveți mult mai multă experiență; Victor și Andrei, accentuiez spusele Silviei. Iată, primăvara-i aici și cu ea e D-na Inspirație!
Radu își cunoaște meritele, le are, dar pot să adaug că e mare maestru în presărare (a sării pe rană), motiv pentru care m-am întristat și eu, căci nimic nu doare mai mult decît crudul adevăr. A fost părtinitor, obiectiv și, mi-a părut mie?, un pic îndurerat de \"atmosferă\". Are toată recunoștința mea și a colegilor mei pentru că \"volens-nolens\" ne-a adăugat raze în mănunchiul fragil al Speranței.
Vă mulțumesc tuturor pentru că sunteți și celor cu spirit asemănător pentru sensibilitate!
\"Piatra\" s-a mișcat, să n-o lăsăm \"baltă\"!

Mulțumirile și recunoștința aparțin Silviei! Au să o spună și ceilalți colegi. Din păcate, viața de zi cu zi pune obstacolele ei și acest eveniment ar fi fost mai bogat, dacă numărul oaspeților era mai mare. Ușile erau deschise asemeni sufletului gazdei, ospitalitatea căreia e remarcabilă. Lansarea a avut înaltul mesaj de a-i aduna pe admiratorii cuvântului launloc, în jurul aceleeași mese, la focul aceleeași căutări de frumos, unde hotarele dispar și rămâne esența. Admirabil gestul de a pune la dispoziția cititorilor standul cu alte cărți ale colegilor. Consider că aceasta o definește pe Silvia Caloianu și divulgă mărinimia ei în realitate, nu doar virtuală. Îți mulțumim petru ceea ce ești! Pentru bucuria de a-ți răsfoi cartea!

Voi alunga ceața, voi așterne fîn pe noroi ca să poți păși cu încredere.

Călătorind prin textele tale, descopăr o fire ce \"contactează\" cu discutabilele legi superioare(netrecătoare) Universale, adică divine. Tematica oricărei creații, după mine, ar fi fost rece și plictisitoare asemeni unui \"cod penal în serii\", de n-ar fi fost pătrunsă în mod subtil și înalt cu ceea ce se numește iubire sublimă, supunere și umilință în fața lui Dumnezeu, sete de eliberare spirituală. Cînd vine vorba de astfel de trăiri, nimeni nu e în stare să găseasca cuvintele exact potrivite, e vorba de un limbaj al sufletelor și, pentru că eu nu găsesc aceste cuvinte, voi încheia prin a te asigura de înțelegere. Păstrează această legătură și poezia ta va veni direct și ușor în sufletele însetate de iubire în deplin sens al cuvîntului.

Ion, Ion, îmi place mult s-aud de fiece dată ce-o să-mi mai spui, dar faza despre concurență m-a dat gata. Îl simt aproape pe Adrian, da, am ce învăța de la D-lui, dar în materie de poezie ar fi ultimul lucru, dacă m-aș pune cu cineva la întrecere. Și chiar de-aș face-o, ar fi cu D-tale.
O miercure cît mai inspirată și nu te îndoi de capacitățile mele de a înțelege gluma.
Florine, ești tu sensibil, mai rar, dacă sesizezi și-ți fac plăcere dorurile.
Vă mulțumesc și s-aveți parte de tot ce-i frumos!

De soață-cred, dar dacă Muza
Mai reușești să ți-o dezmierzi...
Să știi, că nu ai nici o scuză
Atunci cînd tu Umoru-ți pierzi.

Cu recunoștință te anunț că m-am debarasat de comunele \"nopti senine\",deși anume ele deseori îmi ajută să gasesc acei stropi de demnitate și,prea mult spus, luciditate.Sunt încîntată de descoperirea site-ului,de tot ce pot găsi aici și de cititorii mei,care mă ajută să-mi deslușesc mai bine chipul în oglinda perfectă a creației.

Mi-a plăcut poezia,am văzut lutul înnămolit,dar și curcubeul.

Tocmai ținuta și înălțimea visului nu poate fi controlată, dar ești cineva oricum, dacă știi să visezi.Diana mi-a luat-o înainte cu întrebarea despre barieră, iar steluța pe care mi-au zmuls-o ieri,tot la mine a rămas.Cineva a crezut că-i de aur și a vrut să-și facă un inel, eu însă am primit-o ca pe o stea căzătoare, dar splendidă prin clipa strălucirii.

Surprinsă de comentariul tău! Nu-mi imaginam că există asemenea cititori, atât de atente lecturi și atât de apropiate de subiect interpretări. E mai mult decât o \"*\", drept pe care să-l ai îți doresc!

Da, toate au un sfârșit până la urmă...

Cin-te-a pus să spui la lume
Unor lucruri pe-al lor nume?
Maritată sunt, de facto,
Dar aici, ca tine-s, fată:)
Faza ta mi-i înțeleasă -
Tu pretinzi să fii mireasă
Pe sub text, și-n poezie
Dar atunce, ce-mi lași mie?

Bună treabă, măi băieți,
Că mi-o \"spuneți\" cum puteți...
V-ați legat de-a mea mireasă
Dusă când eram
de-acasă,
Ați făcut-o de păcat.
Cum o vrea de-acum bărbat?

Genu, Ionuț, Alin!
Ce mă paște, dacă vin
Și vă-ntorc pe dos ideea?
Ce-o să fie cu femeia?!?

P.S.
Anda, știi vreo șmecherie
Ca să aibă insomnie?

Transparent la prima vedere și suficient de direct, acest text îmbină atât de firesc omul și fiara, încât se transformă în acel gen de poezie \"tare\", ce are un \"up\" bun
în ea, ales ca e matinală.