nu mă tem

Ion, eu as fi zis \"pe acest peron al...\", in loc de \"pe-peronul...\"

Ma gandesc ca trenul asta te-o fi calcat de mult, de nu iti mai este deloc teama. Cred ca tot de atunci si umorul...:)

ca o ană carenină revin
la eterna sinucidere
a peronului
descălțat de sine

Cred ca e o varianta slaba, nu o lua in seama. Am vrut sa spun doar ca per total mi-a placut, ca ma deranjeaza putin legatura \"revin mereu\" si acel \"pe peronul\", vizat si de Elia.

Elia,
iarași m-am grăbit și nici nu-mi ajunge umor să nu modific așa cum îmi sugerezi tu.

Geta,
\"sinuciderea peronului\" e ceva foarte interesant, e un gând neordinar. În privința legăturii un pic tautologice \"revin mereu\", mă mai gandesc.

Mersi pentru lectură și pentru sugestiile de preț.

Mulțumesc, Trandafiraș.
Zic și eu, parafrazându-l pe Dostoievski, dar și pe tine, că zâmbetul va salva sufletul. Iar cel mai dulce zâmbet, o știi, e zâmbetul trist... să-i zic așa, zâmbetul de sine. De la înălțimea propriei experiențe de trăire.

Acest tren are atîtea vagoane,că la un moment dat,dacă mai ești viu,înțelegi.
Nu ai de ce te teme.