Poezie
Solo
1 min lectură·
Mediu
Asculți vreodată frica de-a nu spune
când adormind dispari ușor din zi?
Un pas aici, alt pas e pus pe bune
să sune încercând a te trezi
pe drumul unde doar ologul știe
din timp să-și programeze pasul trei...
Te-ai întrebat de ce scriu poezie?
Ai căutat vreun semn în ochii mei???
În degete apasă oceanul
vor năpusti cascade peste voi
de verbe care nu-și permit elanul
poate atunci o dată spune-voi
s-audă frica asta blestemată
că scrisul nu mai este numai vis
în haina cea de m(â)ine îmbrăcată
o altă ușă, uite – s-a deschis!
022654
0
GL