Poezie
Dincolo de...
1 min lectură·
Mediu
Un adevăr desculț nu zilnic vine…
Acum sunt boț de muguri pentru tine
feresc de pe uscate gene vălul
și mușc cu tot cu degete inelul
prin el dezleg răspunsuri univoce
cusute din materii reciproce
în microtimpul nostru suprapuse
de scurgerea din noi nepresupuse
mă deformez în umede cuvinte
și las culoarea ta să le alinte
lipindu-le cuminți într-o pictură
ascunsă de a vorbei simple gură
prin firea ce o macini pentru mine
tu faci făina stelei să îmbine
al ochiului contur cu sucul nopții
din care vor culege strănepoții
imagini pentru-acum ultramoderne
apocaliptic mâine vei așterne
în loc de testament pe drumul rece
vei proiecta o urmă, șapte, zece…
023147
0
Ai scris unul dintre cele mai frumoase poeme pe care le-am citit în săptămânile care-au trecut.
Sublimă îmbinare de simplitate clasică și elemente de orologerie digitală.
Te implor însă, după ce primul vers (motto) este perfect, iar penultimul vers tocmai voalul străvezirii rămânerii în limitele a ceea ce dorești să lași să se întrevadă din tine, abdică versul final. E ca o curea de mucava pe un orologiu sideral.
Te citesc cu bucurie și respect,