Preoteasa Marinela

Ți-aș pune două stele la poemul ăsta, dacă aș avea dreptul! O stea pentru Nichita care ți-a îmbrățișat toate gândurile, deci și pe cele poetice, iar o stea pentru acest poem! Este un poem adevărat!

Ți eu sunt captivată de tema aripi, de aceea nu mă pot abține să nu scriu aici poemul meu
Orizont
Închipuie-ți cum ar arăta
un pom cu aripi,

în loc de frunze are aripi,
în loc de flori are aripi,

așa sunt eu acum, și

am toate arpile tăiate,
toate aripile!

între noi - un drum neștiut.
M-a impresionat poemul tău, te aduce în \"familia\" universului meu!

Dragă Mada,
M-a impresionat foarte mult gestul tau de a scrie despre volumul de poezie \"Iarba iubirii\", iti multumesc cu entuziasmul caracteristic nouă, celor ce vedem miracolul vieții în lumini și umbre, care reactionăm ca reactiv chimic foarte sensibil la frumos, urât, dreptate, nedreptate, iubire, ură,...
M-a impresionat că ai considerat să destăinui multe din viața mea personală, cele bune și cel rele sunt ale mele clipe, nu le dezic, nici nu vreau să uit de ele, important e că-mi place să exist în adevăr și frumos, în limitele mele omenești.
Eu îi mulțumesc lui Dumnezeu că a făcut așa încât să ne cunoaștem aici, această comunitate din poezie.ro și că fiecare din noi încercăm să fim noi înșine și că fiecare ne considerăm foarte cei adevărați, acei care suntem aici! Aici me lăsăm sufletul să se prezinte, unii mai iuți din fire, alții mai puțin!
Mulțumesc, cu această ocazie, patronului siteului, care ne-a dat aceste ocazii de \"înfrățire\" prin cuvânt din diverse locuri de pe pământ!
Politicienii din orice țară ar avea de învățat de la noi, cum ne prezentăm sufletele dar fără să lăsăm în urmă case flămânde, cu grija zilei de mâine!Să învețe ce înseamnă iubirea de semeni și verticalitatea eului, nu trebuie să uităm că viața este trecătoare și cu câte o moarte suntem fiecare datori!
Poate a șocat prezentarea poetei MÃdălina Maroga, dar nu trebuie să fie un secret faptul că ne cunoaștem de ceva ani.
Mădălina, m-a impresionat cu câtă atenție și simpatie ai citit versurile mele, îți mulțumesc din suflet.
Sufletește mă simt implinită că totuși versurile mai și plac pe ici colo!
Mădălina, la cât mai multe poeme, articole și împlinire deplină în ceea ce ți-ai propus să realizezi!
Cu această ocazie mulțumesc tuturor care au plăcere să mă citească. Le urez un an fericit, cu sănătate, inspirație și iubire, alături de tradiționalul LA MULȚI ANI!
Cu respect și mult drag,
Marinela Preoteasa

Diana, tu dai o soluție super! înțeleg că ȚelasticulȚ e mai rentabil pentru subiect decât șotronul!! Am să încerc și jocul ăsta al vieții,... mulțumesc pentru sfat este chiar f f interesant!...Te aștept cu drag,
Marinela

Intâi La multi ani! pentru poetul Valirică Nițu, ziua de 12.11.2008 să îți aducă împlinire în tot ce-ți dorești.
Se observă că ai stilul tău, că ai personalitate poetică, remarc cu multă plăcere versurile:
\"pe șevalet cărunt noiembrie (...)

femeia pridvor de viață
e timp din clepsidră(...)

un grăunte de esență
e universul de nisip(...)

în portativ o notă pastelată
penelului îi spune taina\"
Decantările interioare se reped în viață prin versuri, care saturate de atâta fierbere, se răscoală și-și părăsesc autorul festiv, de pe\"șevalet\" salută atât pe autor cât și pe cititor, victorioase! O poezie cerebrală care se va impune, o piatră de valoare pe cărarea vieții tale, încă odată (deși azi este 13!)
LA MULȚI ANI!

Ți-am citit de curiozitate poemul despre care mi-ai scris. Văd că tu vezi cu totul prin alte imagini despartirea lui Nichita de noi! total altfel decăt văd eu ăn Îngerul Poeziei, tu ești stănescian aici! eu am date din biografia lui Nichita dar spuse nu stănescian, ci în felul meu, pe linia personalității mele poetice. N-am rezistat și am și venit să văd despre ce e vorba! emotia o amplificăm prin procedee total diferite!
Este un poem frumos, sensibil, acest poem ce l-ai închinat lui Nichita!

\"Paradisul unde...\"(...)
\"În zbuciumul vieții\"(...)
\"mi-am uitat murirea\"
(...)
\"mă cufund(...) în nemurire\"
aici se simte cum inspiră un suflet de poet!

Mulțumesc, Alex. Ai dreptate, chiar așa am gândit.Cuvintele simple fac o poezie mare; neologismele și \"broderiile\" îi scad valoarea. De la o vreme, sunt foarte mulți creatori care se consideră că pot să dea și lecții de poezie, cam în acest fel, cum a făcut și cu acest poem. Mie mi se părea normal să explice editoarea care a pus ștampila \"Atelier\" ( că sigur e o editoare, sau un editor? ) și de ce a făcut acest lucru. Până și condamnatul la moarte are niște drepturi! Observ că această editoare/editor are plăcerea înjunghierii pe la spate!
Pentru editori nu există oare depunctări? sau nu funcționează în cazul lor! Dreptatea așa se face mai nou, probabil, doar este democrație ...dar nu și pentru căței!
Întreb și eu așa, că e tare urât să dai omului în cap, pe la spate! La două comportări din acestea, aș sugera să i se retragă acest rang! și cred că ar mai fi și alți membri de acord cu această propunere a mea.
SOLICIT SÃ FIE INTERZISÃ TRECEREA TEXTELOR LA ATELIER, FÃRÃ EXPLICAȚIA ACELUI EDITOR CARE FACE ACEST LUCRU! dacă mai procedează așa , să i se ia această sarcină grea și să i se permită doar comentarii critice!

Mitru, te-am vizitat la atelier și promit să te mai vizitez. Ți-am lăsat o propunere pentru o altă formă a epigramei postate( cu mici schimbari ).

Nicu, nu o cunosc pe doamna Angela Vasiu, după cum spui tu despre poemele mele, mi-ar fi plăcut să o cunosc.
De ani de zile cauta sa găsesc măcar câteva PAGINI DIN CREAȚIA LU Milarepa din Tibet, dar n-am reușit încă...
Momentul creației în poezie, după mine, este sacru, poeziile bune \"se scriu singure\". Dacă în proză îți faci un plan și-l dezvolți, reușita ține dse inteligență și voinșă, în poezie este cu totul altfel ( dacă nu e un discurs poetic, confesiune, reportaj în versuriu,...), darul de la Dumnezeu îți dă reușită sau nu! Deși mă repet, este o părere absolut personală! să-i zic așa, izvorâtă din practică!
Numai de bine,
Marinela

Încerc cât de cât o aranjare a cuvintelor altfel:
\"mă târăsc în afara pieii mele de ieri,

mă îmbrac în șoapte de sărbătoare
(alung) cu un gest chircit
din mine <-> în mine
șabloanele orgoliului

să se ducă tot mai departe de capra vecinului,
de închinarea către prispele bătrânești,
din muzeul cărărilor
săpate în stâncă
...
cohorte de pași apuși în luptă\"
<<<< deja e proză veritabilă de aici, explici, explici, explici!...detaliezi!!!!! pictezi fară emoție! vezi și spui, fără să simți emoția! fără să sugerezi emoția,ea trebuie să plutească din cuvinte, deasupra cuvintelor, în aer, trebuie să plutească ideea, nu trebuie să o spui!adică să o arăți cu degetul! Este o boală acum, un nărav, de a se scrie \"poeme\" lungi! care de fapt sunt fragmente de proză , sunt trăiri personale la cei mai mulți dintre \"poeții\" de azi! Toți știm acest secret: SCRIU LUNG CÂND N-AM TIMP SÃ SCRIU SCURT! un poem este cu atat mai valoros cu cat este inteles de cititori altfel! nu trebuie să fie ambiguu dar este bine să aibă mai multe înțelesuri!După pregătire, după vârstă, după mediul în care trăiește cititorul, dupa starea psihică ce o are in timpul lecturii, trebuie să simtă alinarea sufletului său de către versuri! POEZIA ESTE CÂNTECUL; MUzICA SUFLETULUI ÎN CUVINTE! nu ete pictură, nu este proză,ESTE UN JOC AL VIEȚII CU VIAȚA DESPRE VIAȚÃ, MUZICA VIEȚII ÎN CUVINTE!...IATÃ PROZA CARE URMEAZÃ -->>\"într-un joc alternant de iubire și iubire/vor țâșni din mine insulele / uraganului de lumini și umbre ca în ultima /și cea mai importantă dintre exorcizări sorb împărtășania cuvintelor spuse/de alții pentru a spăla păcatele de a fi altcineva decât eu însumi/e vremea curățeniei generale între vrafurile prăfuite de imagini trase la xerox/color pumnul aspiră vacuumatic învălmășitele lacrimi în la minor/cu falsetele lor de primadonă dezacordată cu tot e timpul/să găsesc pe undeva sacâzul și să mângâi coamele mustangilor încordate/între cele două praguri ale arcușului răstignite la răsărit și la apus/și să scutur rugina inerției de pe strunele învățate să cânte mereu și mereu/o aceeași melodie/\"
Mi-a plăcut ce urmează, dar așezat altfel, iată -->>
\"mă ridic
din mine cu mine
pe mine
întind mâna

altfel\"
Prietene, te-aș ruga o revizuire logică a versului doi, lucrăm cu sintagme, folosim metafore, comparații dar trebuie să existe logică în ceea ce spunem! Sper să nu deranjeze aceast comentariu,dar nu cred că ne întâlnim aici să ne facem bezele unii la alții!? nu? înțeleg că avem profesioniști aici și atunci e bine să ne ajutăm când greșim!
Ai foarte multe imagini poetice, dar cred că mai trebuie ceva lectură de poezie și critică literară, nu trebuie să te rezumi la lectura creațiilor literare de aici!
Ca o concluzie, dacă mai studiezi un pic acest poem, îl mai perii, îl mai scuturi, îl rescrii,MAI ALES ÎL RESCRII va ieși un poem chiar bun!

Îmi mențin esența comentariului la acest text. Nu vreau să crezi că m-aș fi referit cumva la locul unde trăiești actualmente! dar nici nu cumpăr prietenii cu vorbe frumoase! Ți-am scris foarte cinstit Îmi pare rău, n-am vrut să intru în amănunt că nu e nimic decât proză scrisă în formă de versuri, este o tabletă care ar putea fi scrisă la \"personale\" o descătușare a gândurilor tale,o despicarea gânduilor în idei separate, ca și cum ai așeza hainele în rafturile aceluiași șifonier, în momente mai puțin vesele!

Dragii mei,

Se pare că \"ne-a zguduit puțin\"pee unii dintre noi cutremurul din 26 decembrie 2004!
Eu am o vorbă de care nu mă voi dezice niciodată: În literatură e loc pentru toată lumea!
Să nu uităm că poezia este una dintre inimile zeiței EMOȚIE, preferințee rămân preferințe,alegerile sunt subiective, este o problemă de gust și gusturile nu se discută!
Anul este însemnat cu mai multe sărbători de sfinți, fiecare avem pe primul loc câte un poet de suflet, că unii se au pe ei înșiși este altceva! depinde de sensibilitatea fiecăruia, cultura fiecăruia, ... până la urmă de educația fiecăruia ( aici luând în considerație și educația școlară!)
La vârste diferite sunt alegeri diferite, la stări sufletești diferite sunt prefetințe diferite! important este să fii tu însuși/însăși, să nu fiisurprinscând îțiroșește obrazul că ai încercat să trișezi, să susții nefondat pe cineva sau ceva din interese mai mult sau mai puțun justificate!...)
Eu îl fekicit pe Eugen Galateanu că are curajul exprimării propriei păreri chiar dacă este vorba de marele Mihai Eminescu!
Atât Eminescu, cât și toți ceilalți poeți rmâni și neromâni, din orice colțișor al terrei au scris șiscriu pentru că au simțitcă au ceva de spus lumii, fiecare la nivelul său de: talent, pregătire intelectuală,educație,... Marii poeți n-au scris niciodată și nici nu vor scrie din nevoie de competiție!...ei spun ceva lumii!...poate sunt în competiție decât cu ei înșiși, adică sunt foate severi cu scrierile lor!... chiar mult mai puțin cu ale altora!...au prea mult de lucrat pe textele lor să devină perfecte, rotunde, să intre în universal!,..., să devină atemporale.
Terra colcăie de poeți, foarte mulți destul de mari încât să fie văzuți și citiți de peste mări și țări,..., alții foarte mari dar fără nume!...de ce?! că nu există o politică de preamărire a lor! Știm foate bine că foarte mult contează de cine este scris chiar și numai un vers! același vers poate fi interpretat ca genial, autentic,... sau poate trece neobservat sau chiar mai rău, cineva rău intenționat strigă, DA ! strigă:Ce vers este ăsta!? ..X poate fi numit poet/ă pentru așa aberație?!!!!... din păcate așa e viața, \"Cine poate oase roade/Cinenu,nici carne moale!\"...
Prieteni, să nu uităm că Nichita, Sorescu, Păunescu,.. l-au studiat cu foarte mare atenție, cu iubire, pe Eminescu, ca apoi, după ceva vreme să devină ei -poeții pe care-i cunoaștem, cu personalitatea lor poetică, cu stilul lor!...
Eu le mulțumesc că au scris atât de frumos despre adevărată viață, cea a emoțiilor; le mulțumesc pentru tot ce-au făcut și fac prin poemele lor pentru mine!....
Este păcat, doar ce și-a închis obloanele ziua de 15 ianuarie, iar noi ca după o beție,... să spunem ceva rău despre Mihai Eminescu!...
O țară este cu atât mai fericită și mai luminoasă cu cât are mai mulți posibili Eminescu, în existența sa!
Mulțumesc lui Dumnezeu că în fiecare clipă ne oferă posibilitatea să fim noi înșine și nu doar niște imitatori!... chiar mai rău în nefericite cazuri...
Eminescu a fost și este unic! nu are importanță cum Dumnezeu a ales calea prin care sa-l cunoaștem!
Avem drum lung și multe de spus că să avem, cât suntem în viață, mici pretenții ...în clasificări, care oricum și oricând sunt relative,...

Dana, așa mă doare situația asta tragică adusă de ploi! Mă bucur că te-ai oprit o clipă să citești.Atât acest poem cât și \"Măcar scena\" arată clipele grele prin care trecem din cauza ploilor ca din Iad, nu din Cer! din cauza superficialității atător cetățeni \"prietenoși\" care au fost în funcții de prieteni, dar fără să merite astfel de responsabilități. Cum să facă față niște canalizări înfundate sau neexistente? Dumnezeu trimite mereu semne să-i salveze pe cei care sunt oameni cu adevărat! dar cei carora le curge prin vene SÎNGELE DIAVOLULUI adică un sânge HRÃNIT DIN MIROSUL BANILOR MULȚI sunt orbi și surzi la aceste semne divine! Oamenii aceea loviți de soarta n+au frați, copii, veri, unchi prin țară și+n alte țări care să le sară în ajutor? Mă doare foarte mult când văd că mulți din același sînge cu aceștia i-au uitat! În același sat unii chinuiții de durere și alții îmbătați de bucurie că nu ei sunt cei loviți în perna de sub cap! Cât de terifiant! Ce sălbăticie în sufletele multora dintre noi! Cum mulți fii și fiice îți uită părinții?! Cum n-au conștiință toți aceștia?! cum pot să zâmbească și să simtă gustul mâncării când ani de zile ocolesc nemurile mai sărace!?... Dumnezeu dă semne acestor oameni de piatră, că-i iubește și vrea să îi câștige de partea
Lui! adică a iubirii de oameni, de semeni! Le arată oamenilor că El e Cel Puternic, că în câteva minute face pământ tot efortul de generații al omului!... Dar degeaba, ai văzut cum furau din gospodăriile celor disperați?!... E grea munca aceasta cu omul, dar Dumnezeu întotdeauna are un plan pentru fiecare! Îți mulțumesc de trecere, te mai aștept!
Doamne, ajută-ne, luminează-ne mințile să fim oameni iubitori și cinstiți!

Dragă Valeria, acest poem îmi amintește de \"Întâmplări cu arpagic\", al Anei Blandiana, este interesant cum ai folosit personajele din poveștile copilăriei spre a reda în versuri tristeți care din păcate nu au dispărut!
Cu drag,
Marinela
și LA MULȚI ANI ROMANIA! fii puternică prin fiicele și fii tăi, așa ai fost mereu!

Mulțumesc, Anghelina Andreea!
Tu mă uimești cu spontaneitatea ta poetică și bogăția vocabularului tău! Chiar m-am speriat puțin pentru tine , când, din întâmplare, am auzit la Tv, ceva despre niște cuvinte ale tale! nu s-a spus nume doar o anume amenințare i-aș zice! așa că tu nu ți-ai dezis priceperea de poetă, dar fără intenții rele, când am venit cu ceva lămuriri , cum s-ar zice ÎN VÃZUL LUMII DESPRE PASIUNEA VERSIFICAȚIEI!
sà AUZIM NUMAI DE BINE,
Marinela

Mi-ar plăcea să am această carte.
Pornind de la titlu, e superbă.
Cum se poate intra în posesia cărții?

E un discurs poetic si totuși, n-am găsit o comparație sau o metaforă?! Poate n-am fost eu prea atentă...

Mi-au plăcut:
luna
imparte săruturi de raze
(...)ram
ascuns în dosul clipei
(...)
pânzele tăcerii
sufletul zdrențuit se-adună
(...)
dimineți(i) rescrise
(...)îngenuncheată
lângă mormântul trecutelor primăveri...
(..)

Petruț Pârvescu, mulțumesc pentru sincera părere. Mă bucură faptul că ai avut curajul să-ți spui părerea, deși sunt la atelier.
Rog editorii să nu-mi mai taie comentariile.
Mulțumesc anticipat