Sub semnul Caracatiței
Caracatiței nu i-a ajuns apa mării Și-a întins tentaculele peste câmpii și păduri Fără să se sinchisească până unde i-a dat voie Domnul să baleteze fără să-și semnalizeze plutirile mânioase sau
Mirajul
Mă las tradusă de ochii tăi precum un poem în mrejele lui Translate, noi doi suntem o împărăție astrală. Copyright © 2010 Marinela Preoteasa
Misterul cuplului perfect
Căsnicia, ca un porumbar unde ne adăpostim sentimentele și inocența, unde zburăm de fiecare dată ca niște îngeri invizibili deasupra orașului și locației de la muncă, unde greierii se aud în
Reforma femeilor/Declarație de dragoste
Ochii lui au rămas pironiți pe ecranul televizorului, aproape i-au ieșit din orbite, înghit ca două guri ecranul cu tot ce este pe el: niște femei superbe țin cu mâinile lor superbe pancarte
Casa tăcerii
Casa tăcerii(Cimitirul fără cruci) Line punct linie punct linie linie punct punct.... ca-ntr-un leagăn perpetuu și nu, ne hipnotizează și ne transferă semnale despre oameni si inimile
Cafeaua de dimineață
Mirosul de cafea ne gâdilă nările insistent, Ca un dușman al indiferenței zilei față de noi, Aproape ne amețește, dar ne ajută să ne regăsim. Mama ne-a strigat că e târziu, să ne bem
Un regat pentru doi
O comunitate a vrăbiilor dă petrecere Zilnic, în parcul din centrul orașului. Noi violăm petrecerea lor, în drumul spre școală. O liniște misterioasă ne învăluie sufletul și gândurile Doar
Dumnezeu ne iubește
Din fiecare celulă a trupului meu, Pulsează inima ta dogoritoare, Amândoi știm că Dumnezeu ne iubește. Un curcubeu al iubirii ne va purta sistematic, Secundă de secundă, pași
Sub foșnetul fulgilor de nea
Cerul se spărgea de umerii tăi Ca și cum n-ar fi reușit să te fure din navă, Tu mă priveai fix ca pe un dar din cer Ascuns sub multă zăpadă, Privirile tale m-au descătușat, m-au făcut lumină
Între două tăceri
Între două tăceri suntem păsări de foc, ocolim cerul în cercuri concentrice, comoara visurilor noastre așteaptă clipa dezvăluirilor sentimentale și subiective, un ecou așteptat de către noi
Privește și taci, dar nu pentru totdeauna
Tăcerea gândurilor noastre e o tornadă fără de culoare, dar dacă și-au construit o oaste viața nu mai este trecătoare în timp, jargoul latră în sughițuri precum cristalele dintr-o poiană, în
Cutremurul se-anunță uneori
Radonul aburește zarea, s-ascundă gândurile morții, când Terra își dorește marea într-un pahar cu apa sorții!
Dă cămașa de pe el
\"Ziua vesel, iar noaptea trist\" așa e românul artist, își dă cămașa de pe el, de-l și \"atingi\" la portofel.
Cotidiană
Guvernul face fețe fețe Lăsând euro să dezghețe, Pe leu l-a potcovit cu boală, iar pe țăran cu burta goală.
Revederea de pe pârtie
Revederea de pe pârtie A trecut vremea când cuprindeam în palme norii să ne răcorim obrajii în toiul iernii tot mai aproape de cer, când ne răcoream inimile din cupe de ceai fierbinte cu
Unui fost parlamentar
Își spune așa de trist povestea ca și cum femeile ar fi murit, de la putere a aflat el vestea, că-n Congo l-au trimis la gângurit.
Critică literară epigramatică din taste
Am în mână două hățuri, unul zbârnăie și țese, celălalt trage de moțuri, prea mulți sunt cu interese.
Unui confrate care mi-a furat dintr-un poem, calul
Măi, să fie! ce om viteaz! ții sub unghii calul breaz, te-a lovit simptomul tantric, stând călare-n iambul antic!
Gluma a prins rod
Gluma pare c-a prins rod, nici tu dureri de cord, fără de pământ și sapă, doar cu filele din mapă.
Mutație în Rai
De când l-a lăsat nevasta, și-a pierdut și lookul, rasa, tot că l-a lovit năpasta, s-a mutat și-n Rai cu casa.
Împerechere
Câțiva bieți fluturași s-au împerecheat cu molii, puși să vindece de orgolii pe toți înamorații ași!
Revedere
Când te-am revăzut eram o curgere a sângelui din tine spre mine, iubirea țintuită cu săgeți otrăvite într-o brazdă în care abia înfrățise grâul.
Nichita Stănescu, ocrotitor al poeților
Îngerul Poeziei 13, ca o mantră, precum niște limbi de clopot, înfioră cerul și pământul cu sunetul său de dincolo cu ecoul său de aici, rotitor în adâncuri, rotitor în
În locuri uitate de Dumnezeu
În locuri blestemate, oameni blestemați își trăiesc ultimele clipe; Pe sub genele lor se petrec orori numai de ei știute, Medicul și popa zilnic dau chefuri, Și zbârnăie ca apucații după o
