Plopeanu Petrache

Am remarcat imaginea splendidă:
\"dintre îngerii betonului armat
ca o ghilotină neunsă
gâtul de lebădă\"
versuri pe care le consider întemeietoarele poemului
Cu stimă
PP

Îmi place idee îngemănării iubirii cu actul aproprierii colorat-picturale a amurgului și această sugerare a melancoliei la malul unei mări și ea dezrădăcinate
Cu stimă
PP

Interesantă această apropiere de data aceasta într-un registru poetic dintre poemul prezent și multe dintre cărțile lui Philip K. Dick (sper că am scris corect numele!, în care apare această neliniște că realitatea nu este ceea ce pare a fi și că de fapt totul este altfel. Aici cea care conspiră este chiar umbra, este chiar eul poetului. Un poem cu idei și imagini așa cum trebuie pentru a fi receptat cu plăcer!!
Cu stimă
PP

Contradicția dintre facila sarcină a numărării și infinita greutate a cunoașterii sinelui și, mai contradictoria asumare a identificării ființei cu număratul doar pe degete. Un poem plăcut și siderant!
Cu stimă
PP

Injectarea cu liniște - sau nevoia de liniște -, apariția religiei, sunet de clopot, trecerea inexorabilă a timpului: iată universul de gânduri și vers al lui Teodor expus într-o compoziție specifică lui.
Prefer să scriu la persoana a III-a pentru că pot fi mai obiectiv!
Cu multă prietenie
PP

Lecturat, plăcut, amuzat, meditat!!
Cu stimă
PP

Am reținut:
\"și drumul recomandă 5 boli\"
și
\"și-n fumul tău de țigară
văd fundul marii\"
pentru că pornind de aici mi se deschide un drum bogat ca un rozariu
Cu stimă
PP

Liniște, să auzim ploaia pe geam și carnea pe os scârțâind, să rămânem cu noi! Poemul ne oferă momentul nașterii sale din esențe și ne cere să-l înțelegem astfel.
Cu stimă
PP

Teodor coboară alături de ceilalți în puțul din el și, spre deosebire de ei tace, dar tăcerea lui este una semnificativă pentru că ea spune multe. Lirismul lui este unul încărcat de întrebări și nu unul de circumstanță. Spre deosebire de mulți alții, versul său este o prelungire a vieții în cuvânt și a cuvântului în viață, de aceea poezia lui place. Este un poet autentic iar poemele sale sunt curate și frumoase ca o întrebare într-un lan de maci!!
Cu prietenie
PP

Poemul are calitățile necesare pentru a fi original ca ideatică, imagistică și lirism:
- liubocika concretizează, împreună cu bicicleta ei roz, acea fugă de realitate spre altceva, spre \"hanul de la cuibul cu sori\", o altă creație secundară în poemul de față al lui lui George;și mai mult decât atât poemul are un foarte clar epic - sau un fals epic, care tocmai datorită acestei falsități asumate, dă o nuanță de depășire a realului trecând într-un suprarealist plăcut;
- imagistica poemului nu este doar una iconică ci aceasta este completată cu una cu trimiteri sonore de natura acelor \"harmonii plăcute auzului\", \"deliromania sau halucinogia\", care o fac atât pe Liubocika dar și pe noi să ne întrebăm, oare ce o fi? - element important prin care George ne face să simțim poemul său în ochi și urechi -;
- lirismul este intrinsec întregului poem, dar mai cu seamă de ultimile versuri \"doar bicicleta liubocikăi
dispăruse ca prin farmec
de parcă nici n-ar fi existat
vreodată \"
și spun că aceste patru versuri sunt pline de lirism datorită întregii desfășurări de până aci a poemului: fâstâcirea în fața hanului cu un nume superb, harmoniile ca din altă lume, dar mai ales dispariția din final care ne adâncește confuzia: a fost vis sau ?

Un poem care merită să fie evidențiat
Cu stimă
PP

Rugăminte: toate diacriticele ca să pot citi în voie...să nu stric poemul prin opintirile mele neroade...

Un poem care se susține fără să fie nevoie, după opinia mea, de ultimile două versuri, care mă duc în alt gen! L-am citit dintr-o suflare și-l consider bun.
Cu stimă
PP

Mă atrage staza noului cuvânt și liniștea dinainte și de după el. Poemul are cer și pământ!!
Cu stimă
PP

Felicitări. Doar atât ca să nu mă acuzi în viitor că am spus acum atâtea și atâtea! Acum îți spun doar atât: poemul este altul!!

Bună ideea aceasta a asasinării repetate în fiecare zi..Cum ar fi să fim iubiți în fiecare zi altfel, altfel dat fiind faptul că asasinarea ar fi mereu alta...nu poți muri de două ori la fel..
PP

Ca întotdeauna pătruns în adâncul înțelegerii, Valeriu Sofronie se dovedește un alt Înțelept, ca acela pe care îl invocă în rândurile de mai sus. El nu face ceva de dragul de a face, iar critica sa literară nu este una simplă ci încărcată cu un sacru al scrisului care se înțelege pe sine însuși și care se susține pe sine însuși. Sunt sigur că prin vâna sa critică, Valeriu Sofronie va ajunge o voce distinctă pe site și nu numai (Vezi revista de cultură Spații Culturale)
PP

Îmi plac:
cinste
opinie
obicei
proporție
PP

Omniprezența pierderii inevitabile!! Iar locul și noi nu știm nimic!!
Un poem al sentimentului structurat ca un arbore al vieții și atât de plăcut mie!!!
Cu stimă
PP

Iubirea este, poate, momentul în care nu ne mai amintim că dincolo de clipă pândește anti-clipa. Un poem semnificativ care îmi umple acele interstiții goale până acum.
Cu multă prietenie
PP

Poemul mă atrage prin așezarea față în față a suavității cu inocența deturnată și m-a dus cu gândul la Enigma Otiliei..spune-mi, de unde soarta aceasta a fetelor măritate cu greci, locuind la Singapore? Un poem plăcut cu gust de ger și pădure...
Cu stimă
PP