orb

e o poezie deschisă... fiecare cititor o poate lua cum vrea, și-o poate modela după starea de moment. :) pe mine m-a atras cheia aceea, e ca și cum s-ar încerca o descifrare aici, o pătrundere în spatele ochilor. întuneric, imagini sparte, renunțare poate - . Foarte bună imaginea căutării cu degetele prin orbită, nevoia de ceva... palpabil dincolo de imagine, văz, etc. Mi-a plăcut. pentru că mă lasă să o înțeleg așa cum îmi doresc :), mă pune la... treabă...

numai bine,
alex

o intersecție nedirijată aici care place mult datorită modului în care lasă fiecăruia posibilitatea de privi din unghiul său.

multă stimă,
același,
teodor dume,