Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

o clipă de tăcere

1 min lectură·
Mediu
m-am lăsat purtat de un vis
și-aș fi vrut să-nțeleg
dar iubirea
un drum ce începe sfârșitul
acolo unde reflectarea încleiată de ape cu greu se desface
mi-a scăpat ca un pește
și singura cale orbește
spre care-am cătat disperând
a fost credința că eu sunt în pântec de pește
și noaptea e El cu genunchiul în prund
pescuind
pe-o cale sau alta
se află-'ntâlnirea
între un mărunt infinit
și cea-fără-moarte
iubirea
ceva neatins abia deslușit
ca o explozie în mii de bucăți
a unei încleștări de granit
un vis
înlăuntru sfârșit
023.090
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
92
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Petru Teodor. “o clipă de tăcere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petru-teodor/poezie/13948913/o-clipa-de-tacere

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Absolută afirmare a poeziei de factură ontologică, singura viabilă dealtfel. Autenticul rost(u)indu-se, o diafană prefigurare, un diamant lichid așternut înainte.

\"A fost credința că eu sunt în pește/ și noaptea e El pescuind\" pare desprinsă dintr-o antologie a trăirilor înalte și subțiri a ceea ce omenirea poate că va mărturisi în Ziua judecății. Și dacă nu ea, îngerii probabil.

Toată admirația. Și e poezie de dragoste, atenție, pragul e depășit!
0
@petru-teodorPTPetru Teodor
am tăiat ce-am simțit în plus!
am căutat să simplific.
nu v-am mai văzut de mult, domnule Sămărghițan!
iar prezența dvs. îmi dă certitudinea că am atins un sâmbure...
ceea ce-i bine!

da, este poezie de dragoste.
și câtă vreme mai sunt aici, mai există dincolo...
și mai exista praguri.
multe!
și mâine și poimâine! (etc.)

mă bucur de revedere și va urez speranță înzecită și... spor la treabă (vers/cuvânt ușor!)!

cu prietenie,
pt.
0