Poezie
fără titlu (începutul)
[pop-art]
1 min lectură·
Mediu
în fața unui afiș
cu hârtia îngălbenită, murdară și ruptă - un clovn
culoarea scorojită de pe chipul vopsit
desfăcută
ningea vopseaua peste pielea crăpată a ghetelor
dar în spatele ei hârtia nu lăsa să se vadă nimic
iar zâmbetul vopsit dispărea
și celălalt
estompat de ziua ce se grăbea
celălalt
privea într-o oglindă ce-și isprăvea chipul
privea
răsăritul cum își îmbrățișa marea
o lipsă amarnică ce frământă
marginile, apa, pământul
zădărnicia pietrei tăiate
sau a crengii de floare opacă
o dimineață desfăcută de vis
te întinzi și ochii mei blânzi te cuprind
culoare îmbibă țesătura lucrată
până când la margine-atingi
coagul de nor sau ceață sfărmată
un paradis ca într-o coajă de ou
în care iubirea are forme diverse
dar cel ce iubește
în toate niciuna
și marea reflectă
sfărmarea văzduhului, căderea-n solid
peste tăcerea de ape
nici urmă de zbatere
un pește sărind peste soare
o zburătoare-’ncleiată din vise
și-o foame mistuitoare
în lumina ce-așterne
abis în abis în abis în
043.352
0
AG