Acasă, în miez de lemn verde,
Primăvara bate să-i deschid.
N-aud. Cineva a oprit muzica,
Și și-a închis viorile în sine.
Simfonie fără corzi, muzică fără apă.
Gust de pumn lichid cu „nu-mi
Uitat,
acoperit de iedera lui nu-mai-tin-minte,
Izvorul amintirilor se face pamant,
crapat sub greutatea
apusului de clipe.
Pe grila de examen a vietii,
\"De-unde-vin?\"
Ramane invelita-n
Nu eram aici
cind a inceput bataia cu flori.
Tu arunci bulgarii astia de lumini-culori?
Și muzica asta aproape albastră de unde vine?
De ce mi se pare că toate vin de la tine?
Voi cere-un cer
Neteda ca-n palma,
linia vietii mele e o sirma de circ
intinsa peste hauri.
Echilibrul meu accidental este deci
o consecinta a aripilor nevazute
din dotare.
In materie de certitudini, axa
Cald cerul ce-l închid încă o clipă
sub pleoape…
Mă plec,
sînt trestie
doar trestie
sub viforul de șoapte moarte.
Un voal din pânză de lacrimi
port sub mască.
Nu pot să cer
căderii spre
Vers cuminte, n-o să te mai caut.
O să vorbesc cu frate-tu ăla nebun,
Să se lase picurat pe hârtia virtuală
Care mi-e aripă pe aici.
Invită-te la mine, poet obraznic,
Învață-mă maximul
Ziua 1
Sabah al hayr! Bună dimineața, Egipt!
Cairo, 26 martie 2006, hotel Pyramisa
Iată-mă cuibărită în miez aurit de Cairo, mușuroi uman palpitând de o viață nici măcar bănuită. O lume atât de
Plicti-poem
sau…
despre ce se poate naște dintr-o Petronelă
asteptându-si ora 16 și fără umbrelă.
Domnița Ploaie, nativ împrăștiată,
Scrie tratate despre lacrimi, udă toată.
Visând sub
Sub ochii tai
suvoiul eterat din inima mea
se face ocean valurit de vinturi aspre
de trecere
Esti mai mult decit stiu pastra.
Frumusete in ape azurii, ma voi revarsa spre cer,
cerand
Fulgi cu toate stralucirile aprinse fura pacea soarelui. Pe corpul fintinii cineva a scris: \"fericiti cei insetati…\" Cobor in albastru galeata si apoi beau doar atit cit sa vad trecerea luminii
castane aruncate din prastia vintului,
copaci imbujorindu-se si apoi sfarimindu-si obrajii de frunze,
oameni numarind boboci de iubire nostalgica
felii de soare rontaite de fumul
La prima nastere, stiind ca-s prinsa-n moarte,
M-am aruncat in viata, construind un sens.
Si cand sageata n-a mai incaput in fapte,
Mi-am inaltat spirala timpului transcens.
Sunt vie azi si
Amintiri fara muguri s-au obisnuit sa-mi inchida zambetul
In turnul fara temelie
Al intelesurilor banuite de ireal.
Muzica puilor de frunze sparge azi urechile crengilor,
Verdele lupta
Pe arca,
perechea polara,
singulara
si esentiala,
in fiecare zi alearga pe punte,
ca sa-si hraneasca amintirea de pamant
din colivia aurita de sub frunte.
Barbatul isi ascute ca de obicei
Zi ciuntita,
Tropaita,
De viu nedorita risipa,
De vis alungata ispita,
Cascada mea de zile vrea lumina
Ca sa-si opreasca caderea in rutina.
Imi striga prin rostogolire
de energii
o lacrima
recent plouata
in ocean,
s-a scufundat culcata,
imbratisata
intai de val,
apoi de val sub val.
desi o dor
adanc sarat sapate
rani pe forma,
se bucura, inca mai poate,
ca
Deși de-un timp pământul o împunge cu vestitori mai albi ca ea în coaste,
Zăpada nu moare.
(S-a-nțelepțit de pașii care-o calcă în picioare,
Și a cerut amortirea, încât florile
N-o mai dor...
Ramasita zilei de ieri aplatizeaza fapte
ca sa incapa in buzunarele peticite ale memoriei.
Da examene de selectie pentru vise
ca nu cumva sa evadez din destin.
Impatureste mecanic
toate
Ochi uscat nesatul de orizonturi,
sapi in lumina de cand te am
si inca n-ai vazut cercul
sarpelui care isi poarta in dinti
coada.
(Desi sasaie zdravene sunete primordiale
si poarta pe
Presimtiri de autoportret
Daca tot simt ca o sa mi se ingroape autoportretul la cimitirul cutremuratilor de iubire
despre care unii spun ca nu exista
De ce nu mi-as desena de pe acum o inima
Copilaria
Lumea verde pe care tata o numeste Iarba are mii de fire, niciodata doua la fel.
Prajiturile mamei sunt dulci sarbatori si sigur toti copacii au fructe…
Culorile vii ale zilei inca nu
O muza isteata
A dat viata
La o poveste
Tare sugubeata.
Ceasurile ar trebui reprogramate
ca sa arate patru jumatate.
“Acum e bine, poate sa inceapa! Sa inceapa!”,
cere Curcubeul pictand
Te rog…
Risipeste-te, gand fierbinte al iubirii
si lasa-mi dragostea sa coboare
in inima.
Risipeste-te,
ca sa nu trebuiasca sa mor
inainte de a trai.
Sunetele vietii se vor
