Poezie
Bataie cu flori
1 min lectură·
Mediu
Nu eram aici
cind a inceput bataia cu flori.
Tu arunci bulgarii astia de lumini-culori?
Și muzica asta aproape albastră de unde vine?
De ce mi se pare că toate vin de la tine?
Voi cere-un cer mai mare, sper sa m-audă cineva…
Aici abia incape aripa ta,
ce Doamne
iarta-ma
sa fac cu-a mea?
Zborul nostru rescrie istoria aerului pe care-l respir
Ma joc de-a uitarea ca trec, doar traiesc
și ma mir.
Cer timp, cer clipe
de la propria mea moarte,
aduc noi spatii sa imbratiseze fapte
si poate ca voi reusi
sa te cuprind,
iubire pe care te traiesc
iubind.
013623
0
\"Cer timp, cer clipe
de la propria mea moarte\"
\"iubire pe care te traiesc
iubind.\"
Astea mi se par niste alaturari inedite, zic eu.
Ingerul tau ocupa intregul spatiu imagistic, devine centru si, totodata, parca e si singurul element care mai incape in cadrul \"bataii cu flori\".
Mi-a placut:)