Poezie
Fără viori
1 min lectură·
Mediu
Acasă, în miez de lemn verde,
Primăvara bate să-i deschid.
N-aud. Cineva a oprit muzica,
Și și-a închis viorile în sine.
Simfonie fără corzi, muzică fără apă.
Gust de pumn lichid cu „nu-mi pasă”
Servit în căni de “ce-ai pățit”
Cu picături de „de nu m-ai uita”.
Vibrează și curge tăcerea,
Închisă în cutia ei de rezonanță,
Ca perla în scoică.
Asculți? Ești? Ești?
002.018
0
