Poezie
te-ai sinucis din tot ce am fost...
1 min lectură·
Mediu
toți vulcanii să fi erupt peste mine
rămânea o mână de cenușă
cum ai putut să smulgi starea aceea
să te întinzi cu ea la ore de amăgire să o îmbrățișezi
să îi torni prin vene încredere să îți plimbi dorurile și durerea
cu ea/ acum te-ai sinucis din tot ce am fost...
femeie
nu mai vreau nici o scrisoare semnată în ceară și sânge
copilul ăla născut din noi în zilele cu strângeri de mână
își cere dreptul la moarte cu degetele la tâmple
pământul îi e tot mai rece sub tălpi
sicriul îmi e larg și ne pierdem...
am spasme de ură
eman prin fiecare amintire miros de putred
cimitirele s-au săturat de mine morții și-au luat crucile
au ales să doarmă prin șanțuri/ e prea mult negru să mai
poată scoate cineva un rai de aici
noaptea în care ți-am sărutat fruntea
câlcâiul de inimă nebotezat de thetis s-a frânt
încă odată troia a căzut...
femeie!
012.816
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petraru Ionut
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 159
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Petraru Ionut. “te-ai sinucis din tot ce am fost....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petraru-ionut/poezie/13976920/te-ai-sinucis-din-tot-ce-am-fostComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"inca o data Troia a cazut/...femeie!
Un text cu imagini deosebite, demn
de multe stele...
Un poem-refulare...
Am citit cu placere!