Poezie

poezia mea iubită

2 min lectură·13 februarie 2011

Mediu

simt că mor

nu e prima dată când o zic

dar acum toate răbufnesc din mine și se alienează

cu tine/ în versurile tale precum vântul în aripile păsărilor

îmi găsesc toate visele despre cum să zbori

poate că nu îți place titlul

dar crede-mă că n-am găsit altul

eu nu am știut

niciodată să iubesc doar tu ai fost singura

care nu mi-a zis ci a tăcut

am vărsat în tine ură ploaie toamnă iarnă și nu ai zis niciodată

du-te dracu` ci m-ai înghițit cu amarul meu mi-ai rupt dorurile

în cuvinte și ți-ai ornat trupul stând apoi goală

în ochii tuturor

am fost gelos pe tine

cum puteai să stai destrămată în metafore

cu toate simbolurile înșirate pe coapse și să te lași admirată

în goliciune/dar mă consolam pentru că tu

te nășteai din mine te îmbracai cu mine și te dezbrăcai în fața lor

doar ca să mă vadă pe mine

nu am habar cum se face dar aș putea să îți

jur stele lună dar tu... nu mai ești romantică

mă placi pentru că stau singur beau mai puțin

mănânc mai puțin și mă îmbrățisez mai puțin

pe zi ce trece de când te-am cunoscut

mi-e frântă inima după atât război

și-n seara asta nu vreau să mă termin cu tine

..................................................................

001.474

Petraru Ionut. “poezia mea iubită .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petraru-ionut/poezie/13971368/poezia-mea-iubita

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.