Poezie
gigel e un sentiment
1 min lectură·
Mediu
gigel a fost înțărcat târziu
prea târziu să nu fie cel mai afemeiat sentiment
și nu glumesc când spun /
are părul dat cu gel nasul cârn
adulmecă mereu părțile intime ale doamnelor cochete
care-și dau coate sub umbra vicleană de mânz
ce tropăie bulevardele tacticos între Agonie și Extaz
cafenelele lui preferate
nu iubește
doar flirtează adânc cu inimi naive
îi place să-și bea cafeaua la ore fixe
de aceea uneori se grăbește să ia taxiul pe bulevardele lungi
pe cele scurte devine păcătos întârzie prin bordele unde râcâie
cu mâinile acoperite de buchete de flori sentimente false
le cuibărește atent gândind la cum să se retragă nevăzut într-un colț
și să râdă
în fiecare an de sfântul valentin se îmbolnăvește
devine apatic
genunchii îi tremură când își vede bulevardele
pline de mâini împreunate și zâmbete perfect adunate în îmbrățișări
de buze și plânge nedumerit adunându-și ura pentru mâine
gigel e un sentiment
prea afemeiat să nu fi fost înțărcat târziu...
034414
0
programul sau poetic este \"pus pe glume\",are ceva din gustul aventurii,poetul ia riscuri si impune o voce care suna original
unele imperfectiuni legate de forma,caci este \"purtat\" mai ales de fond,de acest gigel ,personaj care are un profil demn de urmarit,ca un serial prozaic si tragi-comic,plin de junete...
dau o stea de încurajare acestui \"gigel de la focsani-valley\"!