Paul Bogdan

Se propusese odinioară (figurează undeva în regulament) un nivel de acces special, acela de critic avizat, 160. Întrebarea este: cine are timp de a vizita de 50-100 de texte zilnic și, în plus, să le și comenteze?
Indiferent de numărul cenzorilor această activitate de navigare pe texte este individuală. Întotdeauna se va comenta în funcție de preferințe sau, accidental, când descoperi un text bun.
Editorilor le este imposibil să corecteze textele cu greșeli. Atunci când ai în pagină câte 20 de texte neaprobate nu ai timpul necesar de a corecta prin editare și, după opinia mea, este un fapt care nu ajută autorul să scape de probleme.
De aceea editorii punctează greșelile, pentru ca autorul să învețe din aceasta.
Nici acest lucru nu folosește uneori. Fac o paranteză scurtă: Cred că i-am scris lui Eugen Gălățeanu de 3-4 ori că acele cuvinte care încep cu litera \"î\" nu se modifică atunci când includ o prepoziție. Cred că până la urmă a reținut. Unde mai pui că unii se supără când le arăți greșelile și atacă editorul pe textele sale. Nu este cazul lui Eugen care este un simpatic.
Texte de felul celor de mai sus apar periodic pe site și este bine că membrii se simt aici ca acasă. Dar Adi, nu ți-am văzut comentariile la \"atelier\"... ?!

Ai o chestiuță în pagină ce sună cam așa: acest text îți aparține, îl poți edita.

Te rog să încadrezi corect textul la rubrica proză. De asemenea, un lucru valabil pentru toate prozele introduse de tine. Te rog să lași spații după semnele de punctuație.
Mulțumesc pentru înțelegere și... Bine ai venit!

Bine ai venit!

Repeți procedura pe care ai urmat-o scriind acest comentariu dar sub textul tău.

Te rog să lași spații după semnele de punctuație. Mulțumesc pentru înțelegere și... Bine ai venit pe site!

Eugene frate, scrii bine, scrii acid, ai putea fi un \"articolar\". Totuși unele greșeli și neatenția cu care editezi textele te țin departe de prima pagină. Câteva sfaturi: 1 (oare a câta oară spus???) \"Aceste idei, reâncălzite\" reÎncălzite. 2. Nu mai folosi prescurtările în text. 3. Lasă spații după semnele de punctuație.

\"...bucățile de sânge îmi ajungeau la brâu
iar cele de suflet,
cărămizi rotunde,
tot roșii,
mi se îngrămădeau până unde ar fi trebuit să fie
un râu,...\"

Aniela, geocite-ul nu accepta linkul la fotografie. Dacă ai yahoo, iți recomand să folosești brifcase-ul de acolo.

Te rog să nu folosești majuscule în tilu. Mulțumesc.

Te rog să nu mai repostezi textele retrase. Mulțumesc!

Florin:
<>
De ce s-a mai complicat omul cu iubirea cand simpla copulație îi era suficientă pentru reproducere? De ce n-o fi ea furnica romantică și plină de eros?
Ai o impresie destul de brutală despre iubire. Iubirea nu te bagă neapărat în patul unei femei și nici nu are scopul de a te păstra acolo atât timp cât te găsești în deplinătatea facultăților de reproducere, adecălea potent. Nu știu, asta este părerea mea.

Adi, exprimarea unui adevăr presupune cunoașterea lui iar cunoașterea este în transformare continuă. Adevărurile despre un subiect depind de la individ la individ, în funcție de experiența fiecăruia în parte.
Cine știe, poate trecând peste timp și comentarii, adevărurile din primul meu comentariu își vor schimba forma.
Salutări lui Gelu!

Nu, eu sunt cel care trebuie să vă mulțumească atât pentru sesizarea greșelilor cât și pentru aprecieri.

Nu ne-ai spus ce ai făcut... cum ți s-a părut?

Înainte de a-ți ura \"bine ai venit pe site!\", trebuie să te atenționez asupra celor două greșeli din text!
înnegrit
copii bezmetici

Florin, fiecare dintre noi avem raționalitate proprie, unică. Adevărurile fiecăruia dintre noi sunt adevăruri absolute în continua metamorfoză. Sună ciudat? Acesta este adevărul meu ajuns la revelație absolută prin experiența acumulată.
Aș asocia Adevărul cu Experiența în Timp, iar pe cel Absolut l-aș asocia cu Totalitatea Cunoașterii acumulată la sfârșitul Timpului. De aceea nu pot accepta gândirea împlinită, saturată și, prin aceasta, reclamarea din partea unui gânditor a cunoașterii absolute într-un domeniu sau altul.
În text dai o definiție inexactă Iubirii. Spui că în momentul dispariției funcției de reproducere iubirea se rezumă la acceptare și compatibilitate. De unde știi? De ce te lansezi apriori o astfel de definiție? Poate iubirea își schimbă sensul, poate nu sărăcește prin lipsa contactului sexual... poate... poate... când am să ajung acolo o să revin:)
Dar iubirea de Altceva? De copil, de părinte, de prieten, de idee..., de Dumnezeu...
Fiecare dintre aceste iubiri se regăsesc în Iubire și fiecare în parte au naturi unice. Spui că este zadarnică credința în viața veșnică considerând-o o metaforă liniștitoare. Nu știu ce aș putea să spun despre acest lucru. Poate doar că undeva în ființa umană Credința își are locul ei, tangibil la unii, în stare latentă la alții. La urma urmei este un sentiment, nu o știință exactă. Este necesară Revelația pentru cunoașterea ei iar revelația este infinită sau inexistentă în funcție de starea de acceptanță, de voința individului.

Nu am încercat să te contracarez prin comentariile mele, pur și simplu mi-am spus punctul de vedere.
Cu simpatie,
Paul

Nu știu dacă Decartes prin \"Cogito, ergo sum\" s-o fi gândit la traducerea exactă a lui \"cogito\" dar probabil că ai dreptate. Nu văd aici relativitatea problemei... mă rog.
În România de astăzi politica și filosofia sunt la îndemâna tuturor.

Filosofia este o exprimare a unui raționament (printre altele).

\"Gândesc deci exist\".

Oare cine nu-și pune întrebări existențiale?!
Până și ce ai făcut tu în text, tot filosofie se numește. Renegi \"metoda\" aflării Adevărului prin filosofie, nefăcând alceva decât să filosofezi despre acet lucru.
Ce este acesată afirmație dacă nu un postulat filosofic:
\"Adevarul este un punct de vedere subiectiv, iar eu prefer iluzia obiectivitatii – si asta ca premisa personala.\"

Prin urmare Adevărul tău este contrazis de sine.
Nu poți nega ceea ce definește ființa umană, spiritul(raționamentul).

Eugen, ai nivel de acces 120 deci poti introduce singur fotografii.
Se face cam așa:
după ce introduci textul dorit, cauți fotografia pe internet, îi copiezi adresa și o pui
între parantezele aceastea < (nu le pun pe amândouă deoarece ar dispărea din comentariu)în următoarea formulă:
img src=\"adresa\" și închizi paranteza ascuțită.
Caută pe net, este plin de lecții HTML, formule, culori...