Pășesc cu speranță la clipa ce vine,
Îmi spui că-s frumoasă și mândră și plină de dor,
Îmi spui că-s o floare culeasă din stele,
Și-mi dai sărutări mai duioase ca ieri,
Mă
Te pui în genunchi în fața mea,
Îmi ridici ochii scăldați de zâmbetul ploii
Tot mai sus...
În inima plină de dragoste a cerului!
Veghezi la poarta lor de suspine,
Dacă m-ai iubi pe mine
Printre alte doruri multe
Printre rânduri de suspine
Dacă m-ai iubi pe mine...
Dacă m-ai iubi cu suflet
Sau de m-ai iubi cu strigăt
Cum stau sa se pătrunda
Încununati de maci,
Doi ochi albaștri tineri
Visează-ndurerati.
E o poveste lungă
Cuprinsă de durere
Venită dintr-o lune
Pătrunsă de
Luna s-a culcat pe patul ei de puf moale și rece
Stelele strălucesc în albastrul inocent al văzduhului
Iubirea plânge chinuită,înlănțuită,mistuită în adierea dulce a suspinelor
O,dus nebun de valuri
Vei fi tu înger blând,
Ce vei pieri pe maluri
Strigând să te ating.
Și beat de nebunie,
Cuprins și de fior
Să cazi răpus în noapte
Sărut o lacrimă ce cade,
Pe obrazul cald al frunții tale,
Sărut albastrul din abisuri...
Sărut...
Și mor de întristare!
Sărut îmbrățișarea buzei tale,
Din colțul
Iubirea-i ca un flutur
Cu aripi larg deschise
Ce zburdă fara margini
Ce nu pot fi atinse.
Iubirea-i doar o frunză
Ce flutură în zbor
Pe creanga care adie
Doi ochi albaștri s-au născut,
Din prea mult suflet pustiit demult,
Dintr-o cenușă care a străbătut
Minunea de a se naște din trecut.
De nu erau pe lume acuma
O,vreau să-ți dau o sărutare
Vreau să-ți sărut lumina albastră
Vreau freamătul de poezie
Și vreau sa fiu a ta craiasa .
O,vino iar în seara asta
Sărută-mă să mor de
De doruri neștiute am sa mor
De vifor dulce fără de amor
Că negăsind iubiri fără de dor
E tristă clipa fără un fior
În zări albastre ce cuprind mirare
A apărut
PS