Vara de mai
tu mă atingi ușor de umerii goi, îmi ridici pleoapele de cer pe frunte, îmi dai aripi să zbor, mă culegi dintre râuri de munte e o vară de mai, cu cireșe cărunte, e un dor ce-ar mai
in amurg
Rătăcesc de-a curmezișul când tu ești departe; pașii tăi îi strig de pe stâncile abrupte; când mi-ai ieșit în cale aveai gâtul golaș, și tălpile îți sângerau a mia oară; tu nu știi să strigi
vreau sa zbor
Hai, Prinde-mă de mână și dă-mi din arșița vântului; vreau să zbor, Să mă-nalț pân\' la umerii tăi roz; dă-mi culoarea ochilor tăi galbeni, privește-mă cum zbor ținându-mă de obraji, strigătul
Expozitie
Tu ești un mugure Și cerul se apropie de geana ta verde, Nisipul scurge clipa clepsidrelor alean; Tu ești un mugure... Și cerul se apropie de geana ta verde,... Pașii mei se contopesc în
Liliacul din fereastra
Stii Liliacul din fereastră? A nins cu clopoței pe haina lui Pe mantia-i de buburuze lire Zăpada-i țese sănii cu copii E mândru de culoarea-i liliachie De promoroaca ce s-a asternut în
Anotimpul iubirii
Alergam prin valea umbrelor După zmeuri și cireșe coapte; Vara ne cheama cu metafore picolore Și ne strângea de buzele arse Cu sărutările strugurilor metamorfozați; O, Câte anotimpuri
Numai pentru tine
Așez nostalgic ode de cuvinte Baladă pentru trupu-mi de poet Amor de premiu limpezind sonete Și dăltuind integru nopți de sentiment Amestec ocrul ploii cu spatule Și netezesc ușor culoarea
Poteci adancite de culoare
Tu Te ridici falnic, Din umbra castanilor cu boabe de argilă, Cu brațele respirând seva adevărului, Cu ochii mari, înalți spre potecile adâncite de culoare, De sudoarea nopților, Ai un farmec
Acolo, sus,
Știi, Morile de vânt... Au fost sădite din durerea vântului, Au pus stăpânire peste sufletul lui Și acum zac înfipte în inma lui, Îl macină cu vuiete fierbinți Zi și noapte strigătul lui de
Vorbesc cu tine
Stau de vorbă cu tine, Tu, muza mea, Fluturele ochilor mei Și jadul aprins al buzelor tale; Când suntem supărați, Vorbim pe jumătate Și fiecare zâmbește isteț spre celălalt, Aruncăm muza pe
Lalele
Lalele cu dor de iubit, În brațe mă strâng copleșit, Privirea lor caldă de mai Sărutul tău aprig mai vor să mi-l dai... Lalele fierbinți ale nopților tei, Cu buze de rouă-mi aprind dulci
Destin
De cum m-am născut Am prins zălog, Fără să știu unde și când Am tălmăcit abecedarul cu litere prelungi, Apoi a nins peste toamne și primăveri Și m-am preschimbat într-o mare de orizonturi Au
Aceeasi poezie
Așa esti tu, cu roze chihlimbar, Așa sunt eu, cu maci îmbujorați, Aceeași poezie, care ne-a legat, Și-același cald decor din care m-ai pictat. Acum vreau să-ți vorbesc, să-ți scriu
Pentru o clipa...visare
Tu și eu creste de zăpadă Nori de cerneală castane cărămizii Aripi ce se-nalță peste punți suspine Tu și eu zbor spre înalțimi
Cautandu-ne
E soare si pe cetele crestelor stau munții Veniți să se prăvale peste pâlcuri de brazi , O vale lină îi dă târcoale printre povârnișuri , Iar susurul lin îi metamorfozează culoarea , Noi
zile si nopti ,
Cu brațele îngemănate de culoare , Cu buzele de roua dimineților din mai , Ne strângem tâmplele tot mai aproape , Și ne unim într-un sărut fără de grai , Tu ai văpaia ce se naște , Eu am o
Mi-e dor
Mi-e dor , De nisipul tălpilor tale , De pașii tăi mari și cărunți ; De buzele frânte din cupa de jale , De strigătul nopții din care m-alinți Mi-e dor , De tine , De noi amândoi , De
Tu ,
Tu , ai deschis o poartă , Ușa speranțelor mută , Durerea cuvintelor noastre , Iubirea dintâi renăscută , Foc reaprins din speranță , Nescrisă povestea iubirii , Vrei din adâncul făpturii
Ganduri ,
Firești și profunde emoții , Ne-ncearcă pe toți deopotrivă , Crâmpee , iluzii , tandrețe , Șoapte și dulci năzuințe , Trec gânduri și răscolesc amintirea , Parfumul tău viu păstrează prezența
Ochii tai ,
Te privesc în tăcere , Și ascult ochii tăi de văpăi , Te ascult în tăcerea cuvintelor șoapte ; Tot mai mult azi iubesc ochii tăi , Ce văpăi ! Mai sărut zâmbet cald de-mplinire , Două stele
Nostalgic dor ,
Călăuzeștem pașii , Înalță-mă la cer , Azi vreau să-ți fiu lumina , Ce-mi dă puteri să sper . Tu ești o blândă rază , Seducătoare stea ; Eu sunt iubirea care , Veghez la poarta ta . Nu
Regasire,
Am colindat cu sufletul prin soare , Printre miresmele tacerii din amurg , Și te-am găsit acum în nesperarea , De-a-mi fi lumina tainicului inceput . Mi-ai dat strălucitorul chip de albă zână
Amurg de toamna,
Noi ne plimbăm prin cărările toamnei , Cu stelele-n gând luminându-ne obrajii , Cu șoptele vii legănându-ne zborul , Văzduh alergând prin pădurea de mantii... Pașii tăcuți iar simțeau vii
Sufletul tau,
Gândul mă poartă mereu și firesc, Spre inima ta ce cu greu o-nțeleg, Spre chipul tău veștnic hoinar și glumeț, Cu-n zâmbet șăgalnic,nonșalant,dar isteț. Spre tine-mi pornesc pașii
Clipa de dor,
Pășesc cu speranță la clipa ce vine, Îmi spui că-s frumoasă și mândră și plină de dor, Îmi spui că-s o floare culeasă din stele, Și-mi dai sărutări mai duioase ca ieri, Mă
Lacrimile tale,
Lacrimile tale, Care curg usor, Palmele-osândite, Ce mă strâng si mor! Visul dintr-o seara, Taina de iubire, Clipa de speranță, Ziua
Ei doi,
Petalele trandafirii Le scaldă zâmbetul hoinar, El,Singurelul plin de-amar, Ea,Frumușica lui,Suspina! Pașii cărărilor pustii, De gânduri răscolite-n miez de
Dragostea invinge
Te pui în genunchi în fața mea, Îmi ridici ochii scăldați de zâmbetul ploii Tot mai sus... În inima plină de dragoste a cerului! Veghezi la poarta lor de suspine,
Tu?
Tu, Tu știi cât te iubesc și sufăr Și sufăr în tăcerea grea Singurătatea mă apasă Și vreau să fug,să fug! Să scap de ea. Tu, Tu știi
Daca
Dacă m-ai iubi pe mine Printre alte doruri multe Printre rânduri de suspine Dacă m-ai iubi pe mine... Dacă m-ai iubi cu suflet Sau de m-ai iubi cu strigăt
Imagini
Cum stau sa se pătrunda Încununati de maci, Doi ochi albaștri tineri Visează-ndurerati. E o poveste lungă Cuprinsă de durere Venită dintr-o lune Pătrunsă de
N-ai sa vii
Luna s-a culcat pe patul ei de puf moale și rece Stelele strălucesc în albastrul inocent al văzduhului Iubirea plânge chinuită,înlănțuită,mistuită în adierea dulce a suspinelor
Tristete
E un ocean albastru toată zarea, Se înfiripă iar de dor privirea Și se afun-n noapte amintirea Cuprinsă de tristețea ce-a venit... Si a venit sa stea
Emotii
Câtă fericire am strâns În fiorul ce-a aprins O scânteie și o stea Toate în privirea mea... Câtă fericire am plâns În iubirea ce-a
Vis nebun
O,dus nebun de valuri Vei fi tu înger blând, Ce vei pieri pe maluri Strigând să te ating. Și beat de nebunie, Cuprins și de fior Să cazi răpus în noapte
Sarut
Sărut o lacrimă ce cade, Pe obrazul cald al frunții tale, Sărut albastrul din abisuri... Sărut... Și mor de întristare! Sărut îmbrățișarea buzei tale, Din colțul
Cantec
Astăzi m-am îndrăgostit! M-am îndrăgostit de mare! Cânt iubirea trecătoare Cânt iubirea ce apare! Astăzi m-am îndrăgostit! M-am îndrăgostit de
As vrea
Aș vrea să fiu o floare, Floare albă de mai Aș vrea să fiu sărutul, Sărutul lunii-n mai. Aș vrea să fiu petala Culeasă dintr-un crin,
Iubirea lui
Iubirea-i ca un flutur Cu aripi larg deschise Ce zburdă fara margini Ce nu pot fi atinse. Iubirea-i doar o frunză Ce flutură în zbor Pe creanga care adie
Doi ochi albastri
Doi ochi albaștri s-au născut, Din prea mult suflet pustiit demult, Dintr-o cenușă care a străbătut Minunea de a se naște din trecut. De nu erau pe lume acuma
Sarutul buzelor fierbinti
O,vreau să-ți dau o sărutare Vreau să-ți sărut lumina albastră Vreau freamătul de poezie Și vreau sa fiu a ta craiasa . O,vino iar în seara asta Sărută-mă să mor de
Noapte albastra
Ochi albaștri care dor Dor lumina lunii lor Din albastrul lor de dor Luna tremura ușor Nime-n lume nu v-a ști De ce plâng în nopți târzii Și
Mimoza
De doruri neștiute am sa mor De vifor dulce fără de amor Că negăsind iubiri fără de dor E tristă clipa fără un fior În zări albastre ce cuprind mirare A apărut
