Poezie
Destin
1 min lectură·
Mediu
De cum m-am născut
Am prins zălog,
Fără să știu unde și când
Am tălmăcit abecedarul cu litere prelungi,
Apoi a nins peste toamne și primăveri
Și m-am preschimbat într-o mare de orizonturi
Au mai trecut ploi și chiar furtuni calde,
Soarele n-a răsărit în fiecare pas ce l-am făcut,
\"Timpul le rezolvă pe toate\", așa se spune...
O să ne crescă aripi sau o să așteptăm până la infinit
Conștientizăm tot mai mult binele de rău
Oricum ar fi cineva trebuie să învingă
Sau poate altcineva trebuie să fie învins.
Preschimbăm amical certitudini
Și ne eschivăm sub masca biruinței,
Credem că luptăm cu arme albe,
Dar suntem robi ai aceluiași destin!
002.442
0