Trăiești de mori
În sistemul sanitar,
Este moarte și calvar
Și specifc românesc,
Toți cei buni se prăpădesc.
Profesioniștii toți,
Bat acum la alte porți
Umiliți și deprimați,
Nu de alții ci
Sexul tare
E așa de greu ființei
Cea de sexul bărbătesc
Ca să spună tot ce-o doare
Sau un simplu,te iubesc
Ori să plângi când,plânsul vine
Și când sufletele dor
Sărutând copiii
Capul sus!
Capul sus și strigi, tăcând!
Din cenușă spulberată
Urmă, de cuțit în vânt
Se reface și contează
România, sfânt pământ.
Capul sus și nasu-n vânt!
Treji din somnul
Eram fată și fetiță,
Eram însumi un copil.
Mai apoi am fost femeie
Floare albă cu pistil,
Cu petale în corolă
De minune și de dor,
Așteptam să fiu culeasă,
Dăruită cu amor,
Cu
Jumătate dintr-o viață
Este timp pentru dormit
M-am gândit s-o dorm pe toată
Și să mor mai odihnit
Sau să inventez diverse
Ca să nu fiu mai prejos
Apa caldă,sărăcia
Sau mai nou,mersul
Mămăligă română cu brânză de veci
Din palme cu gusturi sărate și reci
Culoare de aur și gust de pământ
Și soră de cruce a pâinii din gând
Mămăligă crescută din bob de porumb
Din brazdă de
Din creații minunate
Ce suntem,pe-acest pământ
Fiecare-avem o genă,
Creatoare de Cuvânt.
O tendință de a naște,
De-a iubi și de-a creea,
De a strânge risipirea
Și apoi a combina.
Bob
Zidirea în versuri
Versurile sunt fărâmă de cuvânt deshidratat
Slova scrisă-n stare pură pe suportul adecvat
Conservare-n nemurire până meșteri vor veni
Din lingou de poezie vor lucra
Toate câte-s,cele bune
Împărțite tuturor
Nu se știu,decât când răul
N-e rânjește sfidător
Și cu umbra-i de-ntuneric
Eclipsează luminarea
Doar atunci vedem lumina
Doar atunci, vedem
E normal să te naști,să trăiești și să scrii
E normal să citești și să-nveți,ca să știi
E normal să-ți faci casă și să crești copii
Și din toate din lume,un Om să devii.
E normal să
Declharatzie cOol…
Dragha mea de cOol shi marfhă
Eshti dă best shi eshti de vis
Viatza un e tru’ cu tenne
Honey, miere…phropholis !
Tuh, my darlingh, chu ochi negrii,
Yo,
Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
Adaptare în versuri după basmul cu același nume.Scenariu pentru teatru de păouși și nu numai.Cine știe, poate o alternativă de promovare
Tatăl cel de fată este
Cel mai fericit bărbat
Când ești tată de fetiță
Nu ești tată de băiat
Tații, sunt de multe feluri
Mai, ursuzi sau mai distrați
Numai tații de fetițe
Sunt tătici
De pe geam te uiți afară
Pomii toți, sunt de Crăciun
Și-ți miroase-a frig în case
Când îți intră,omul bun.
Tropăind pe hol ,din ghete
În obraji îmbujorat
Cu căciula și paltonul,
Uriaș
Cine suntem noi românii
Și de ce suntem așa?
Fii de mamă violată
Ce pe tată nu-l iubea.
Fiii de fecior de târfă
Ce pe-aici,au năvălit
Hoți de mercenari,cu ziua
Ce copii au
Într-o stare hibernală
Toate-ngheață-n timp oprit
Stă natura și respiră,
Regândește ce-a greșit
Noaptea albă de lumină
Răsăritul din apus
Curățenia de iarnă
Omogenă suprapus
Din
Tu, femeie și iubită
Mamă, care-mi crești copii
Tu ființă dragă mie
Pentru mine ,să devii
Dintre pământeni, anume
Cea mai bună
Și să știi
Că de-ar fii,ca să mai fie
Înc-odată să
Să vorbim limba engleză
Dacă trebuie sau nu
Și să scriem fără versuri
Și să nu ne spunem ,tu!
Prescurtări de vorbe goale
Din messaje fără sens,
Am uitat c-avem o limbă
Convorbim, din
Priviți la cerul vostru,strâmt
Cum stă să cadă pe pământ
Vă place să îi spuneți cer
E doar văzduh,e doar eter
Vă place să îi spuneți boltă
Vă place să îl credeți, dom
Și protejați vă
Din vechime de pe timpuri
Omul, a plătit la stat
Biruri grele taxe multe
Ca să fie…tolerat.
Vameși,strângători de taxe
Controlori ,la stăpânire
A fost slujbă căutată
Și plătită în…
Noi,am populat planeta
Respirându-i atmosfera,
În ce scop și cu ce treabă
Am ajuns ,stăpâni pe Terra?
Noi,abia născuți din mame
Alergăm fără papuci
Toată viața și la capăt
Punem
Într-o lume obsedată
De banal și anormal
Cu filosofii de viață
Pentru ochelari de cal
Libertatea-i relativă
Ca dormitul pe țambal
Legea firii, demodată
Cea care există-n om
Din
Ungurean din România
Ungurean frate cu noi
Care-am dus-o cum am dus-o
Care-am tras ca vai de noi
Împreună într-o țară
Ce-i a noastr-a tuturor
Că spunem poftim sau teșek
Suntem un mare
Odată am ucis un vis
M-am trezit de dimineață
și l-am ucis cu sânge rece
Dimineața a continuat fără el
Nici nu i-am făcut îngropăciune
Nici nu m-am rugat pentru el
Am chemat un preot