Poezie
visuri ucise
poezie de vis
1 min lectură·
Mediu
Odată am ucis un vis
M-am trezit de dimineață
și l-am ucis cu sânge rece
Dimineața a continuat fără el
Nici nu i-am făcut îngropăciune
Nici nu m-am rugat pentru el
Am chemat un preot și m-am spovedit
Și el m-a absolvit de păcate
Ca să pot să fac altele
Acum aș putea să ucid în fiecare dimineață
Câte un vis dar nu mai am
Se tem de mine visurile
Nu de moarte se tem
De neîndeplinirea lor se tem
Se tem să nu fie ucise-n somn
și să nu savureze momentul
Momentul de spontană disperare
în care un om își ucide visul
Propriul lui vis care putea deveni
realitatea minciunilor singure
și neconsolate de adevarul
pe care-l grăiește,mută
gura păcătosului
Doamne iartă-mă
C-am încălcat a unsprăzecea
poruncă ce spune să nu ucizi visuri
Ele ca și noi au fost lăsate
Să trăiască
chiar dacă-și dorm toată viața
001173
0