Ovidiu Oana

tuturor răspuns de mulțumesc pentu popas.

Monica, am ezitat să folosesc punctuația pentru a-i lăsa fiecăruia libertatea să se doară de povestea de mai jos.
sigur că rima este imperfectă, dar tema parcă cerea asta.
mai vino!

Lory,
vine vreme pentru tote.
printre răcoarea toamnei am decis să strecor un strigăt de rușine pentru lucruri aproape de necrezut în zilele noastre, în București.
când ai sa treci pe aici, aș vrea să te ajut să vezi tristețea etalată în capitala României, pe care-om povesti-o la vreo cină încropită.

Gabriela, lași semne rar și asta mă obligă.
te mai aștept și dacă o să merit, o să știu!

Inspirația acestei alcătuiri vine din drama pe care o văd de câțiva ani în două cartiere mărginașe ale Bucureștiului: Militari și Pantelimon.
Aici se organizează târguri ale săracilor, iar eu căutând după clopote, clopoței, talăngi și zurgălăi am luat contact cu deznădejdea afișată pe tarabe (foarte puțini; Marea majoritate a celor ce se vând, încropesc pe un colț de ziar sau o foaie de plastic, un suport pentru trecutul lor, rupt în speranța unei iluzorii amânări a stringentei senzații de sărăcie lucie. Am văzut:
- carte rară la 5-10 mii de lei;
- haine folosite, curățate și propuse pentru vânzare pe nimic;
- scule vechi, baterii chiar uzate, piese de mașini-istorie, fierătanii ruginite de prin magazii uitate;
- obiecte casnice poate folositoare încă: tigăi....
- obiecte de artă adevărată vândute pe nimic;
- sau kitsch-uri ca oriunde la noi;
- încălțăminte scâlciată sau chiar desperecheată;
piese de mobilier vechi sau mai nou;

Se încearcă a se vinde orice, sub imperiul iluziei că cele câteva mii de lei vor amâna un verdict oricum previzibil.

Am întâlnit oameni care vin de ani de zile, fără să reușească să vândă nimic; o astfel de doamna, îmi mărturisea cu tristețe că o alină faptul că nu este singură și că fiind acolo, între atâția alții la fel, este sigură că nu-i din vina ei.

Mă opresc, pentru că doar văzut direct acest perpetuu degradant spectacol poate să fie înțeles.

îmi cer scuze că într-o sfântă zi a odihnei v-am transmis deznădejdea acelor oameni.
ar trebui s-o vadă guvernanții...

unii îsi ascund sub masca tristă optimismul ca pe ceva strașnic dorit și doar visat în timp ce altora le abundă pe tarabe improvizate în piața vorbelor!

pentru fericire voi încerca o altă alcătuire.

îndemn la tihnă!

Ai ghicit, Tedi!

titlul nu e potrivit cu conținutul sau cu răspunsul.
fă din asta o problemă permanentă chiar și în cazul ghicitorilor care, de regulă, nu prea au titlu.
eu le-am dat titlu la grupurile de ghicitori, care să reprezunte o invitație pentru destindere!

Oamenii mari n-au poate timp în timpul săptămânii să răspundă la toate paginile văzute.
De aceea trebuie să aștepți sfârșitul săptămânii când e mai mult timp liber.
îți înțeleg nerăbdarea dar, fiecare are multe probleme.

așa-i?
scrie numele tuturor uneltelor pentru tăiat lemne pe care le știi!

nu mai da ajutoare nimănui!
lasă-i până ghicesc sau de suparare devin negri-n cerul gurii!

planorul?

...si sunt 4 (la noi)

bucuria oricarui coleg de site este si a noastra.

de câte ori vii pe pagina mea ești bine primită!
acolo unde se inversează anotimpurile, sunt alți poeți.
mai vino!

cât dezbatem noi poezia
schimbă-ți rog fotografia
altfel titlu-i potrivit
pentru cine n-a privit

... invidia din ei vorbea!

mare frământare-n gașcă
se dau cu toții de pereți
pe nea` Genu să-l gonească
c-a poftit și nu-s bureți

PS:
fetele s-au adunat
apărarea să-i ia-n goană
celei ce s-a arătat
îmbrăcată într-o blană

cu o singură precizare: să nu te dai niciodată cu sania pe gheață!
Doar pe derdelușuri care nu se sfârșesc în drum sau în ape.
O sa vin!

... a fost silitor, primește două ghicitori.
mama lui cea (ne)atentă, primește doar mulțumiri pentru popas pe pagina mea!

să-ți fie de bine la popasul prilejuit de trecerea pe pagina aceasta.
Mă onorează cuvintele tale.
Mai vino!

de prezența ta pe pagina mea.
Meritul este în întregime al feeriei hibernale văzute zilele trecute în munți.

mă bucură orice trecere a ta,Lucia!
am exclus \"și\"-ul, mulțumesc.
eu nu prea ma ostenesc să revin cu privirea sau măsura pe ce scriu.
ajutoarele-s binevenite când \"trebe\"
te mai aștept!