zilele teatrului pe stradă

de azi voi fuma curcubeie îmi voi dori ploile
lumea se va feri de privirile mele fulgere
vor prevesti al nu știu câtelea potop
voi obliga toamna cu un creion la tâmplă
să dezbrace haina de piele portocalie
îmi voi pune colierul ei din nostalgii de agat
voi scrie pe oricare frunză în irepetabila cădere
un gând pentru tine
și-apoi voi ieși să văd spectacolul de pe stradă
actorii au adus în decor câțiva nori
îngroziți că trebuie să-și scoată producția
la hectar
în câteva ore de reprezentație
în timp record ca să mă fac înțeleasă
nu mă tem să privesc în față unul dintre nori
seamănă leit cu un dor întors pe dos
iubire te văd fii bună nu te mai ascunde
în spatele lui