Poezie
între timp unii s-au dus
1 min lectură·
Mediu
liniște de mormânt
citesc fiecare nume rece pe pietrele funerare
pare un alt cimitir vesel
fiecare poem un epitaf
nu plângi nu te miri ba chiar e hilar
faci poze din ochi
niște strofe rămân în suflet de-un oftat
trec din pagină în pagină
cum aș admira cavou după cavou
cu toată marmura albă
câteva flori puse de gâtul crucii
semn de prețuire
în numele poetului
trandafirii cresc înalți
la fel de singuri
o reprezentare a celor din locuri cu verdeață
mirosul de tămâie vine dintr-un suflet trist
arde ziua ca o lumânare de înviere
chem poeții îi strig
dar din morminte iese o amplă tăcere
peste lespezi cresc versuri
cresc poezii
și slujba e un cenaclu
sfinții recită cele mai noi cuvinte
se lasă o jale
înghite tot
003
0