Poezie
o doză de violet
1 min lectură·
Mediu
aveam două coșuri mari de nuiele
în unul țineam aprecieri
de un albastru senin
păsări iuți s-au lovit de infinit
multe au dispărut în vreo gaură neagră
în celălalt tot felul de inimi
lăsate de iubitorii metaforelor mele
un zmeuriș îmbietor
nu le-am dat uitării
băteau nebunește
le-am dăruit câte una
acolo unde a fost nevoie
un pas grăbit le-a răsturnat pe-amândouă
s-au amestecat
cum s-ar amesteca oarecine în treburile tale
proporțional cu energia poetică
am privit împrejur totul îmi amintea
de arhetipul omului renascentist leonardo da vinci
de wagnerienele compuneri spirituale
de dincolo de faldurile de perdele ale creației
cât echilibru în priveliștea aceasta
câtă încărcare de univers
apoi am amestecat cerul și pământul
iarba a trecut ușor de genunchi
misterul s-a stins
am înlocuit coșurile cu unele noi
021.444
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “o doză de violet.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14163287/o-doza-de-violetComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
sunt tot eu, așa că dacă te bucuri, mă bucur, dacă nu, nu!
Mulțumesc!
Mulțumesc!
0

îmi place mult însă,
e efervescent, e plin de culoarea Poeziei,
oricum, violet sau nu,
curcubeul a poposit în versurile tale...
Din inimă felicitări!