Poezie
arta desprinderii
1 min lectură·
Mediu
în fiecare zi îmi răstignește cineva sufletul
agățat de umbrele mâinilor mele țintuite în lemn de cireș
o iau ca pe-o onoare fiindcă știu că va reînvia
sunt un iisus primitiv
din suflet nu curge sânge doar poezie
prin podul palmelor
cuiele dor în trup de cuvinte nu în al meu
suferința nu are nume pe cruce
atârnă cu pielea ei și carnea de pe mine ursită
deloc excentrică această poziție cu largă deschidere
îmbrățișez cerul cu capul în jos
tălpi suprapuse peste aceeași neputință din care putere se face
sufletul se înalță artistic într-o zi de înviere
021.574
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “arta desprinderii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14160549/arta-desprinderiiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Sacrilegiile vor să “răstignească sufletul” detestând blasfemiile, pervertirile şi pângăririle încercând să profaneze viața omului înfăşurată în câmpul ateismului, în schimb o ființare absorbind religiosul, prezervă “sufletul” de sacrilegii, conectându-l la sufletul ființei universului.
0
OAmulțumesc pentru reflecțiile tale, dintotdeauna, asupra discursurilor mele.
0