Poezie
copiii din noi să trăiască
1 min lectură·
Mediu
din nou copil
mă întâlnesc cu toți copiii
de pe strada mea
deși mult prea înaltă mă iau de mână
mă prind în cerc
desenăm pe asfalt șotronul
căutăm o piatră cât mai netedă
o găsim repede orașul e plin
sărim în pătrate
ca în canapelele din apartamente
ne ducem ne întoarcem
strigăm facem galerie
suntem chiote și inc
ne plictisim repede
alt joc alt freamăt
alt desen
cu alte haine alte trăsături
suntem tot noi
ne-au crescut mâinile și picioarele și nasul
încercuim pământul
ne vedem pe telefon
pe facebook pe oriunde
altădată
imaginația era un embrion
continuăm să ne ținem de mâini
să jucăm un joc al vârstei
soarele ne radiografiază
înlăuntru copiii copiilor noștri
se țin de mână
043.160
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “copiii din noi să trăiască.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14138765/copiii-din-noi-sa-traiascaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OAdomnule Ioan-Mircea Popovici, mă bucură trecerea dvs. pe aici și semnul de apreciere.
0
VȚDistincție acordată
Vin si eu la un Șotron daca ma primiti in jocul vostru. De mult n-am citit un text asa proaspat, dezinvolt si optimist.(chiar daca sfarsitul e intr-o tonalitate mai grava).E cineva in orasul de langa Mare cu inima tanara, in care clocotste viata.Unde esti copilarie...?
O steluta pentru șotron!
O steluta pentru șotron!
0
OAîți mulțumesc, dragă Victor Țarină, pentru atenția acordată jocului. Desigur, copilul care l-am fost real s-a retras în suflet și uneori mă mai trezește la copilăreală. Simțământul e unic. Atâta vreme cât mai știm să redevenim copii e un atu pentru frumusețea noastră interioară.
Numai bine!
Numai bine!
0
alt joc alt freamăt
alt desen
cu alte haine alte trăsături
suntem tot noi"
"desenăm pe asfalt șotronul
căutăm o piatră cât mai netedă
o găsim repede orașul e plin
sărim în pătrate"
"altădată
imaginația era un embrion
continuăm să ne ținem de mâini
să jucăm un joc al vârstei
soarele ne radiografiază
înlăuntru copiii copiilor noștri
se țin de mână"
ne luăm de mână
aruncăm mingea spre cer
strigăm un nume
o stea cade din cer
semn de mister
peste ziua de ieri